Povestea oarecând Ion Puiu Marin… „Ziua de marţi era pentru fotbalişti – înainte de 1990 – extrem de neatractivă. Dimineaţa se desfăşura şedinţa de antrenament preponderent fizic, iar după-amiaza, antrenamentul tehnico-tactic. Cel mai epuizant fizic era cel de la ora 11:00. După analiza jocului din campionat, care se desfăşura duminica, urma cel puţin o oră de pregătire fizică intensă…
Într-una din zile, pe teren, la exerciţiile de încălzire a avut loc «un dialog spumos» între noi şi Marin Alexandru…
Ne-a venit rândul să executăm ceea ce puteam noi, «bicicleta» – exerciţiu fizic care presupunea să te întinzi pe spate cu mâinile la ceafă şi genunchii îndoiţi, apoi simulai mişcarea de pedalare. Englezii numesc această procedură «bicycle crunch». Unii dintre noi o făceam cu spor, alţii doar aşa, ca să treacă timpul. Numai Ovidiu Căldăruş nu-şi mişca deloc picioarele…
Nea Marin, pe fază, îl apostrofă:
– Ovidele, dă din picioare. Nu sta! Ce faci?!
– Nu pot, nea Marin…
– Păi, de ce nu poţi, ce ai?
– Nu pot, nu are rost să dau din picioare, că eu merg la vale!
Atunci, ca prin farmec, toată indispoziţia ce urma unui antrenament fizic a dispărut…”. (A consemnat ADRIAN POPOVICI)
Comentarii