Centrul de Azil Rădăuţi, bilanţ 2025

> Aproximativ 10.000 de permise de şedere eliberate, tendinţă de scădere a cererilor de azil, dar şi un exemplu de integrare reuşită
Poliţiştii din cadrul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil Rădăuţi şi cei ai Biroului pentru Imigrări al Judeţului Suceava au prezentat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, bilanţul activităţii desfăşurate pe parcursul anului 2025. Evenimentul, organizat la sediul centrului din Rădăuţi, a pus accent atât pe datele statistice, cât şi pe aspectul uman al procesului de gestionare a migraţiei şi integrării beneficiarilor de protecţie internaţională.
Principala provocare identificată pentru anul trecut a rămas gestionarea numărului ridicat de cereri de protecţie temporară formulate de cetăţeni ucraineni, membrii familiilor acestora sau persoane cu rezidenţă permanentă în Ucraina la momentul izbucnirii conflictului armat. Această activitate s-a derulat în contextul Deciziei Consiliului UE nr. 2022/382 şi al Hotărârii de Guvern nr. 367/2022 privind protecţia temporară.
În 2025, la nivelul Centrului Regional de la Rădăuţi au fost eliberate aproximativ 10.000 de permise de şedere, menţinându-se tendinţa ascendentă observată în 2024 (când s-au emis circa 9.000 de documente similare). În paralel, s-a remarcat o scădere a numărului de cereri de azil tradiţionale comparativ cu anii anteriori, alături de continuarea activităţilor de înregistrare, soluţionare şi integrare socială a beneficiarilor formelor de protecţie.
Conferinţa a evidenţiat eforturile instituţionale de a sprijini persoanele aflate în proces de integrare, subliniind că România rămâne un stat sigur şi stabil, capabil să gestioneze fluxurile migratorii cu profesionalism.
Un moment emoţionant l-a reprezentat prezentarea unei poveşti de viaţă ilustrative pentru succesul integrării. Este vorba despre un cetăţean iranian care a ajuns în România în 2018 împreună cu familia, solicitând protecţie internaţională. Integrarea sa a început încă din perioada de solicitant de azil, prin acceptarea unor munci ocazionale ca zilier, în ciuda dificultăţilor lingvistice şi a incertitudinii statutului.
După obţinerea statutului de refugiat, a lucrat în comerţ şi ca mecanic auto (2020–2023), învăţând limba română prin interacţiuni zilnice. În 2023 a deschis propria firmă în domeniul serviciilor auto, devenind antreprenor local şi se autosusţine financiar. Familia sa s-a integrat de asemenea: fiul născut în 2019 la Rădăuţi frecventează şcoala şi este bine adaptat în colectiv, iar soţia a lucrat ca mediator cultural timp de circa un an şi jumătate la o fundaţie care sprijină beneficiarii de protecţie.
Astăzi, acesta declară: „România este casa mea. Mă simt bine aici şi nu aş schimba locul în care mă aflu cu o altă ţară.” El apreciază ţara ca fiind favorabilă refugiaţilor dispuşi să muncească şi să respecte legile, fiind activ în comunitate, ajutând alţi refugiaţi şi integrându-se în tradiţiile locale – inclusiv prin aprecierea culinară a ciorbei rădăuţene şi a sarmalelor.
Povestea subliniază că integrarea este un proces de durată, bazat pe efort personal, sprijin instituţional şi parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale, nu doar pe obţinerea unui statut juridic.
Bilanţul prezentat confirmă angajamentul autorităţilor de a asigura o gestionare eficientă şi umană a fenomenului migraţional, contribuind la menţinerea securităţii şi stabilităţii sociale în judeţul Suceava şi la nivel naţional. (N.B.)