Seria evenimentelor aşezate sub genericul „Rădăcini şi înălţări: istorie şi duh românesc între Suceava şi Cernăuţi”, organizate în aceste zile de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor în parteneriat cu Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a continuat ieri, 10 octombrie 2025, la Vatra Dornei, cu lucrările unui simpozion internaţional de excepţie, „prilej de reflecţie asupra legăturilor istorice şi duhovniceşti care unesc comunităţile româneşti din nordul Bucovinei, din ţară şi de peste hotare”.
Cu titlul „Chemarea străbunilor: istorie şi credinţă pentru viitorul românilor de pretutindeni”, manifestarea ştiinţifică desfăşurată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic a reunit personalităţi de seamă ale vieţii academice, clericale şi culturale din ţară şi din diaspora.
Festivitatea de deschidere a evenimentului născut din dragostea pentru românii din regiunile istorice româneşti şi din dorinţa păstrării moştenirii culturale şi spirituale a acestui popor a avut loc în Sala Mare a Centrului Muzeal şi Multicultural „Palatul Dornelor”, numit şi Ateneul Bucovinei. În semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra invitaţilor, participanţilor şi organizatorilor a fost săvârşită o slujbă de Te Deum sub protia pr. Aurel Goraş, protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc. Din soborul împreună slujitor au făcut parte pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier al Sectorului Cultural al Centrului Eparhial Suceava, pr. Ştefănel Ciurciun, director al Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, precum şi pr. Mihai Cobziuc, consilier eparhial în cadrul Biroului Relaţii cu minorităţile, promotor al evenimentului.
Mesajul de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în cadrul căruia şi-a exprimat recunoştinţa pentru maniera exemplară în care s-au implicat organizatorii şi participanţii acestei manifestări academice cu valenţe culturale, a fost transmis de pr. consilier Constantin-Ciprian Blaga.
În continuare, au fost înmânate din partea chiriarhului locului mai multe distincţii de vrednicie celor care au susţinut şi s-au implicat în lucrarea Bisericii de-a lungul timpului. Ordinul „Crucea Bucovinei”, cea mai înaltă distincţie a eparhiei, a fost înmânată domnului prof. Iurie Levcic, preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradi-ţionale Româneşti de la Cernăuţi, şi domnului Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei, pentru „remarcabila activitate dedicată Bisericii şi Comunităţii”. Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” a fost oferit doamnei prof. Maria Calancea, preşedinta Asociaţiei Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Arboroasa”, întrucât a urmat exemplul „tânărului înţelepţit de Dumnezeu, care şi-a îndeplinit cu devotament slujirea sa şi şi-a fundamentat credinţa ortodoxă pe înţelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă şi cuvânt”.
Publicul, din care au făcut parte iubitori de cultură din Depresiunea Dornelor şi nu numai, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor judeţene, s-a bucurat apoi de un moment artistic deosebit, susţinut de Formaţia vocal-folclorică „Perla” a Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuţi şi de Orchestra de muzică populară românească „Mugurel” din Cernăuţi.
Prezentă la eveniment, doamna Camelia Damian, Subprefect al Judeţului Suceava, şi-a exprimat admiraţia pentru cei care sunt parte a acestei întâlniri prin care este evocată limba, cultura şi credinţa înaintaşilor, punctând că generaţiile anterioare au preţuit alături de cuvânt, fapta.
Gazda acestor zile de sărbătoare, pr. Mihai Cobziuc, consilier al Biroului Relaţii cu minorităţile, a declarat deschise lucrările simpozionului amintind: „Chemarea Străbunilor nu este doar o metaforă, este o voce interioară care ne aminteşte de valorile care au modelat destinul acestui neam: credinţa, demnitatea, curajul şi dragostea de ţară.”
Între cercetătorii din diferite domenii care au adus în atenţie lucrări inedite, oglindă a activităţii profesionale desfăşurată de-a lungul timpului, în cadrul Simpozionului Internaţional „Chemarea străbunilor: istorie şi credinţă pentru viitorul românilor de pretutindeni” s-au numărat clerici, istorici, etnologi şi profesori din România şi Ucraina.
Pr. dr. Constantin Oprea, parohul Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Straja, a prezentat referatul „Simţirea românească: credinţa care înalţă şi neamul care dăinuieşte”, iar pr. drd. Viorel-Ioan Cozmei, referent în cadrul Sectorului Fonduri Externe şi Interne al Centrului Eparhial Suceava, a evidenţiat faptul că „Mănăstirea Putna a reprezentat un factor de coeziune a românilor de pretutindeni”.
Prof. Vasile Belea, reprezentant al comunităţii româneşti din Maramureşul istoric din dreapta Tisei le-a vorbit apoi celor prezenţi despre „Portretele de dascăli dedicaţi înălţării istorice şi duhului românesc la Slatina”, iar prof. dr. Daniel Hrenciuc, inspector şcolar pentru disciplina istorie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, a expus referatul intitulat „Patriarhul Miron Cristea versus eforturile de recunoaştere a Bisericii Ortodoxe a Poloniei”.
În cadrul întâlnirii cu caracter ştiinţific a susţinut prezentarea „Identitatea culturală şi modalităţi de salvgardare a patrimoniului cultural în comunităţile istorice româneşti” doamna lect. univ. dr. Natalia Lazăr, de la Facultatea de Litere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia-Mare, în timp de pr. Marius Alexandru Lazăr, de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Baia Mare, a vorbit despre „Istorie şi credinţă strămoşească. Forme de comunicare liturgică”.
„Contribuţiile istoricului Ion Nistor la istoria Bisericii Ortodoxe din Bucovina” a fost titlul lucrării adusă în atenţie de prof. Ionel Cristinel Puha, director adjunct al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus.
Oaspeţii din Ucraina, între care prof. Ana-Maria Melnic-Calancea, istoric şi etnolog din Cernăuţi, a vorbit despre „Dinamica unui obicei calendaristic. Malanca în comunitatea românească din Crasna, Ucraina”, prof. Natalia Demciucena, profesor, maestru în arte frumoase, director al Şcolii Populare de Artă „Ciprian Porumbescu” Cernăuţi, a adus în atenţie referatul „Epaminonda Bucevschi: pictorul tradiţiei şi al împărăţiei culorilor”, iar prof. Iurie Levcic, profesor, istoric, muzicolog, etnolog, jurnalist, director al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, a prezentat studiul „Sub semnul rădăcinilor româneşti: Centrul Bucovinean de Artă Cernăuţi. Cronica a două decenii de dăruire si perseverentă”.
Prof. drd. Maria Calancea, de la Centrul pentru Conservarea şi Pro-movarea Culturii Tradiţionale „Arboroasa”, a pregătit referatul „Arcaşiile din Bucovina. O pedagogie bucovineană a educării conştiinţei româneşti sub stăpânirea habsburgică”, iar prof. dr. Gheorghe Postevca, cadru didactic la Universitatea Naţională „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi, „Tradiţie si modernitate în educaţia muzicală: de la cântecul popular bucovinean la arta vocală contemporană”.
Nu în ultimul rând, pr. Mihai Cobziuc a vorbit despre „Multiculturalismul bucovinean, o realitate istorică, o lecţie de convieţuire şi dialog într-o lume marcată de conflicte. Bucovina, un pod între România şi Ucraina” şi a anunţat că lucrările întregului simpozion vor fi înmănuncheate într-un volum care va fi publicat la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Toţi cei prezenţi au primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic daruri, icoane şi cărţi.
Seria manifestărilor aşezate sub genericul „Rădăcini şi înălţări: istorie şi duh românesc între Suceava şi Cernăuţi” continuă şi cu o excursie de documentare „Pe urmele Sfinţilor Voievozi: întâlnirea românilor cu istoria vie”.
Potrivit iniţiatorilor acestui eveniment, prin acest demers cultural-ştiinţific Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor îşi propune „să reafirme importanţa rădăcinilor spirituale şi culturale comune, într-un cadru de dialog şi comuniune, pentru consolidarea identităţii româneşti şi a unităţii de credinţă”.
IRINA URSACHI
Comentarii