În perioada 25-30 august 2025, la Paris, la Université Sorbonne-Paris IV, Centre Universitaire Malesherbes, a avut loc tradiţionalul Congres Internaţional al Slaviştilor, al XVII-lea, ce a reunit un număr impresionant de participanţi (peste 800), reprezentanţi de seamă ai slavisticii europene şi mondiale, specialişti în domeniul lingvisticii, literaturii şi studiului culturii din 40 de ţări, ca dovadă a interesului crescut pentru studiile de slavistică. Pe lângă reprezentanţii statelor europene, slave şi neslave, i-aş aminti pe cei ai Australiei, Braziliei, Canadei, Chinei, Coreeii de Sud, Israelului, Japoniei, Kazahstanului, Noii Zeelande şi Statelor Unite ale Americii. Din delegaţia României au făcut parte cadre didactice şi cercetători de la Universităţile din Bucureşti şi Suceava. De la Universitatea „Ştefan cel Mare” a participat subsemnata, care a prezentat comunicarea Colophons de manuscrits slaves de Moldavie (XVe-XVIIe siecles), în cadrul Sesiunii (pe care a şi moderat-o) Dezvoltarea limbilor slave în contextul contactului lingvistic. Actualul congres a fost organizat de Facultatea de Litere a Universităţii Sorbona şi Institutul de Studii Slave şi, ca de obicei, coordonat de Comitetul Internaţional al Slaviştilor, în frunte cu Natalia Bernitskaia, preşedinte, o serie de vicepreşedinţi şi membrii din partea ţărilor participante, Asociaţia Slaviştilor din România fiind reprezentată prin profesoara Antoaneta Olteanu.
Deschiderea lucrărilor Congresului şi sesiunea plenară au avut loc într-un cadru festiv în marele amfiteatru; au participat membrii Comitetului de organizare şi reprezentanţi ai Rectoratului Universităţii. În cele patru conferinţe plenare de interes general, aşteptate cu mult interes, s-au rememorat pagini din congresele anterioare şi, inevitabil, s-au făcut referiri la situaţia internaţională actuală. Restul lucrărilor s-au desfăşurat, pe parcursul celor şase zile, în sălile şi amfiteatrele Facultăţii de Litere, într-o varietate de formate, sub formă de rapoarte individuale, într-o serie de 22 sesiuni simultane, de dimineaţă şi după-amiază, 41 blocuri tematice, 6 mese rotunde şi 34 de postere. În programul congreselor se acceptă referate care se încadrează în problematica şi tematica stabilită anterior. Cea din anul acesta a întrunit patru secţiuni: Limbă; Literatură, cultură, folclor; Istoria şi teoria slavisticii, iar ca teme specifice acestui congres: Slavistica în ţările neslave; Non-slavişti în slavistică.
Cele mai multe referate s-au prezentat în cadrul secţiilor: Istoria limbilor slave; Gramatica, semantica şi pragmatica limbilor slave moderne standardizate; Lexicologia, semantica şi stilistica limbilor slave moderne; Cercetări interdisciplinare în limbile slave; Istoria literaturilor slave; Literaturi slave-religie-filosofie-politică-cultură; Literaturi slave şi moştenirea culturală în secolul XXI. Dintre subiectele mai actuale propuse în blocurile tematice, amintim: Politeţe lingvistică; Limbile slave în dialogul reţelelor sociale: tradiţii lingvistice şi inovaţii; Studii paleoslave în era digitală şi viitorul lor; Probleme de lexicografie etnolingvistică; Umor. Perspective lingvistice; Noi provocări ale paleografiei slave; Controversa privind adevărul în literatura rusă pentru tinerii din Rusia şi din Estul Europei; Noi perspective asupra limbii Samizdat/ Tamizdat; Poezie slavă transnaţională; Kitabistika: metodologie şi probleme de cercetare. În cadrul Congresului au avut loc şi şedinţele celor 37 de comisii (organisme cu caracter permanent) ale Comitetului Internaţional al Slaviştilor. Comitetul de organizare francez a pus la dispoziţia participanţilor un program detaliat, celelalte materiale (volumele cu rezumatele lucrărilor prezentate şi discursurile la sesiunea plenară de deschidere) fiind urmărite pe site-ul Congresului.
În primele zile, în aceeaşi clădire, în două săli spaţioase, a fost amenajată o expoziţie bogată de lucrări de slavistică, apărute în ţările participante. Între altele, la standul Republicii Cehe am putut răsfoi ultima lucrare impresionantă (în trei volume) a lingvistului Vladislav Knoll, închinată slavonei româneşti, apărută sub auspiciile Institutului de Studii Slavone al Academiei Cehe de Ştiinţe din Praga: Church slavonic and the Romanian speaking. Lands I. Origins; Lands II. Blossom; Lands III. Decline. Vladislav Knoll este un cunoscut specialist în domeniul lingvisticii slave, a istoriei şi dialectelor limbii slave vechi, cu deosebire a relaţiilor lingvistice slavo-române de-a lungul secolelor.
La şedinţa de închidere a lucrărilor s-a anunţat următorul congres, al XVIII-lea, ce va avea loc în toamna anului 2029 în capitala Republicii Cehe, la Praga, sub preşedinţia profesorului Václav Cermák. Întrunit pentru prima oară într-o ţară neslavă, Congresul s-a bucurat de un mare succes atât prin calitatea referatelor prezentate, cât şi prin buna organizare. Detalii despre acest eveniment important se pot găsi aici: https://mks-paris.sciencesconf.org
OLIMPIA MITRIC
Comentarii