Mierea de mană din Bucovina, pe drumul certificării europene

Direcţia Agricolă Suceava, în colaborare cu mai multe instituţii, a iniţiat demersurile pentru certificarea mierii de mană din Bucovina pe o schemă de calitate europeană, fie ca denumire de origine protejată (DOP), fie ca indicaţie geografică protejată (IGP), urmând modelul unor produse precum Salamul de Sibiu sau Magiunul de Topoloveni.
Directorul Direcţiei Agricole Suceava, Elena Gogu, a declarat că judeţul nu are încă niciun produs certificat pe astfel de scheme europene, motiv pentru care mai multe instituţii vor colabora pentru a promova acest produs.
„Condiţia obligatorie pentru a depune această documentaţie înseamnă un grup de producători, un grup aplicant. Nu va putea să fie o singură persoană. Trebuie să avem în spate un grup de producători. Vom discuta pentru că acum e o primă întâlnire. Există posibilitatea să depunem prin asociaţia micilor producători pe care o avem înfiinţată «Gustă din Bucovina». Am discutat şi cu preşedintele Asociaţiei Apicultorilor din Suceava şi există posibilitatea să colaborăm şi cu «Produs în Bucovina». Am avut o discuţie şi cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi dânşii vor veni alături de noi în grupul aplicant pentru că o parte din probele de miere au fost luate din zona de munte din zona mănăstirilor” a spus Elena Gogu.
Ea a precizat că este un punct de plecare, de la stupina unui apicultor local.
„Încercăm să facem lucruri frumoase pentru Bucovina şi apicultori” a arătat Elena Gogu.
Decanul Facultăţii de Inginerie Alimentară din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava (USV), prof. univ. dr. Mircea Oroian, a subliniat calităţile excepţionale ale mierii de mană din zona montană a judeţului.
Studiile efectuate timp de trei ani la USV au demonstrat că aceasta are proprietăţi antimicrobiene superioare, depăşind uneori calităţile mierii de manuka, recunoscută la nivel internaţional.
„Ar fi păcat ca apicultorii din Suceava, în special cei care practică pastoralul în zona montană, să nu beneficieze de aceste rezultate. Sperăm ca mierea de mană să devină primul produs din Bucovina înregistrat la nivel european” a afirmat prof. Oroian.
Apicultorul Constantin Colban a explicat că mierea de mană, obţinută în Valea Moldoviţei, considerată epicentrul mierii de mană de conifere din Bucovina, se împarte în patru categorii, precum cea de conifere, foioase, de origine vegetală şi ale insectelor care se hrănesc cu seva arborilor.
El a spus că producţia din 2025 este mai scăzută, cantitatea de miere de mană variind de la un an la altul.
Iniţiativa reprezintă un prim pas către promovarea şi valorificarea unui produs unic al Bucovinei, cu potenţial de recunoaştere pe plan european.
Patru cercetători din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava – dr. biolog Liliana Luca, dr. ing. Daniela Pauliuc, dr. ing. Florin Ursachi şi prof. univ. dr. ing. Mircea Oroian (coordonator al echipei) –, au elaborat un studiu privind calităţile mierii de mană şi ale celei poliflore montane din Bucovina, în comparaţie cu celebra miere de manuka, produsă în Noua Zeelandă.
Mierea de mană este un tip special de miere, care nu este produsă din nectarul florilor, ci din seva copacilor (precum bradul, stejarul, fagul sau arţarul) şi din excreţiile dulci ale afidelor şi ale altor insecte care se hrănesc cu seva arborilor. Aceasta are o culoare mai închisă, o consistenţă mai densă şi un gust uşor caramelizat, cu note specifice de răşină sau lemn. Mierea polifloră montană este obţinută din nectarul florilor, iar datorită diversităţii plantelor medicinale prezintă proprietăţi terapeutice.
Probele de miere de mană şi polifloră montană au fost testate pentru activitatea lor inhibitoare, dar şi bactericidă, împotriva a patru tulpini de bacterii patogene pentru om (Staphylococcus aureus, Salmonella enterica serovar Typhimurium, Pseudomonas aeruginosa şi Escherichia coli).
În funcţie de tipul bacteriei, s-a dovedit că toate probele de miere de mană analizate au avut o activitate bactericidă mult mai mare decât mierea manuka 100 şi manuka 250, iar peste 60% dintre probe au prezentat o acţiune mai mare decât mierea manuka 550.
Probele de miere au fost testate pentru eficienţa lor şi în comparaţie cu câteva antibiotice, precum: gentamicină, ciprofloxacină, ceftriaxonă, tetraciclină, cefuroxim, piperacilină / tazobactam şi amoxicilină / acid clavulanic. Rezultatele cercetărilor au arătat că mierea de mană are un efect antibacterian apropiat sau similar cu cel al antibioticelor asupra bacteriilor luate în studiu. Astfel, 89% dintre probele de mană au avut o activitate antibacteriană similară cu cea a antibioticelor testate pentru Staphylococcus aureus, 37% au avut o activitate similară cu cea a antibioticelor testate pentru Salmonella, iar 58% din totalul probelor de mană au avut o activitate similară cu a antibioticelor testate pentru Pseudomonas aeruginosa. Probele de miere polifloră au arătat, de asemenea, o activitate antibacteriană similară sau apropiată de cea a antibioticelor testate pentru agenţii patogeni luaţi în studiu.