În timp ce autorităţile din regiunea Cernăuţi anunţă cu fermitate eliminarea treptată a literaturii în limba rusă din biblioteci, în localităţile româneşti din nordul Bucovinei se desfăşoară un fenomen mult mai grav, dar trecut cu vederea: închiderea bibliotecilor şi dispariţia cărţilor în limba română.
Conform datelor oficiale, doar de la începutul acestui an au fost retrase aproape 22.000 de volume în limba rusă din fondurile bibliotecilor, iar în ultimii doi ani – peste 500.000. În acelaşi timp, colecţiile au fost completate cu zeci de mii de titluri în limba ucraineană, achiziţionate din fonduri publice.
Însă, în zonele cu populaţie majoritar românească, bibliotecile dispar pe rând. Volumele în limba română, inclusiv cele scrise în grafie chirilică (limba moldovenească) şi afectate de trecerea timpului, sunt eliminate fără nicio formă de consultare publică şi, cel mai grav, fără a fi înlocuite. În multe cazuri, spaţiile bibliotecilor au fost închise complet, iar accesul la lectură în limba maternă a devenit o raritate.
Autorităţile justifică direcţionarea cărţilor noi in limba ucraineană pe baza „preferinţelor cititorilor” şi a „numărului de vizitatori”, însă aceste criterii au condus, în fapt, la o excludere tacită a comunităţilor româneşti din circuitul sprijinului cultural. Absenţa investiţiilor în literatura românească, coroborată cu lipsa de susţinere a bibliotecilor locale, conturează o imagine clară a unei marginalizări culturale persistente.
Pentru românii din nordul Bucovinei, biblioteca nu este doar un loc de lectură, ci un spaţiu de păstrare a limbii, memoriei şi identităţii. Lipsa accesului la cărţi în limba română şi dispariţia infrastructurii culturale riscă să rupă definitiv legătura dintre aceste comunităţi şi rădăcinile lor istorice, într-un climat instituţional tot mai nepăsător. (BucPress Cernăuţi)
Comentarii