În ultimele săptămâni, piaţa valutară locală este influenţată de execuţia bugetară prevăzută pentru anul viitor. Proiectul de buget prevede un deficit de 5,0% din PIB, în condiţiile în care cheltuielile ar urma să fie de 38,8%, iar creşterea veniturilor de 33,8%. Se estimează, de asemenea, o creştere a economiei de 3,4% şi o inflaţie medie anuală de 6%, iar datoria publică brută va ajunge la 52,5% din PIB în perioada 2024 – 2027.
Aceste date au ridicat miercuri cursul euro la 4,9740 lei, pentru ca media să coboare vineri la 4,9709 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,969 – 4,973 lei iar piaţa s-a închis la 4,971 lei.
Dobânzile interbancare s-au menţinut la minime comparabile cu cele de la sfârşitul lui iunie 2022, după ce INS a anunţat scăderea inflaţiei anuale de la 8,3% în octombrie la 6,9% în noiembrie, minim care nu a mai fost atins din decembrie 2021.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,30% iar cel la 12 luni la 6,36%.
Trezoreria a fost activă şi s-a împrumutat luni cu 1,487 miliarde lei, prin două emisiuni cu scadenţa octombrie 2028 şi aprilie 2030, la randamente medii de 6,68%, respectiv 6,72%. Joi, Finanţele au mai atras încă 1,5 miliarde lei, cu scadenţele în 2026 şi 2033, la costuri medii anuale de 6,08%, respectiv 6,37%.
Miercuri, Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, a afirmat că „inflaţia a scăzut de la vârful său (de la 9,1% în iunie 2022 la 3,1%, în noiembrie curent – n.red.) fără o creştere semnificativă a şomajului. Aceasta este o veste foarte bună”.
Această evoluţie a permis Fed să menţină dobânda de politică monetară la 5,25 – 5,50%, maxim al ultimilor 22 de ani, iar oficialii săi au lăsat de înţeles că sunt pregătiţi să o reducă în 2024 cu 75 de puncte de bază.
A urmat joi, şedinţa BCE. După un ciclu consecutiv de zece creşteri, care a început în iulie 2022, instituţia europeană a menţinut, pentru a doua lună consecutiv, rata de referinţă la depozite la 4,0%, cea mai ridicată valoare de la lansarea monedei unice în 1999. Pe acest fond, moneda unică a crescut de la 1,0741 dolari, la începutul săptămânii, la 1,004 dolari, spre sfârşitul ei. Scăderea activităţii sectorului privat din zona euro, care s-a accelerat în decembrie, a readus în atenţia investitorilor spectrul recesiunii, iar cotaţiile au coborât rapid până la 1,0889 dolari.
În piaţa locală, media monedei americane a scăzut de la 4,6160 la 4,5330 lei.
Cursul francul elveţian a încheiat săptămâna pe scădere la 4,2334 lei. în schimb, media lirei sterline a crescut la 5,7970 lei, după ce s-a anunţat creşterea în sectorul privat din Marea Britanie.
Preţul gramului de aur a scăzut la sfârşitul săptămânii la 297,7380 lei, consecinţă a deprecierii monedei americane şi a stabilizării metalului galben la 2.016 – 2.045 dolari/uncie. De la începutul anului, uncia a oferit un randament de circa 13%. Reamintim că în data de 4 decembrie a fost atins un record de 2.135,39 dolari/uncie, respectiv 303,8212 lei/gram de aur.
Revenirea pe creştere a monedei americane a depreciat bitcoin la finalul săptămânii la 41.667 – 42.272 dolari iar ethereum la 2.202 – 2.233 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 15 decembrie.
Comentarii