Căldura dogoritoare cu mireasmă intensă de sânziene, mai densă în atriumul cu cer de sticlă al Corpului E, a dat ediţiei 2023 (a IX-a) a Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, unicul din ţară organizat într-o instituţie academică, o dimensiune eroică. Cel puţin pentru Doamnele Bibliotecii în frunte cu prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, coordonatorul acestuia, prezente ceas de ceas în cele două zile ale manifestării. Permanent cu zâmbetul pe buze, amabile, elegante: disponibilitatea umană şi experienţa celorlalte saloane au fost perfect valorificate. În ce mă priveşte, invitată împreună cu Editura Muşatinii Suceava, împreună participante şi la ediţiile anterioare cu cărţile noastre, nu în misiune gazetărească, adică scriind şi publicând despre binevenitul şi frumosul salon numai din plăcere, nu voi oferi cititorilor decât secvenţe şi momente la care am fost chemată cu drag, la care m-am bucurat să iau parte. Cu părere de rău pentru cele, la fel de atrăgătoare, la care timpul sau suprapunerile nu mi-au permis să ajung. Mie şi altor doritori.

Cuvântul de bun venit a fost rostit de Sanda-Maria Ardeleanu, din totdeauna coordonatoarea manifestării (iniţiate de prorectorul Mihai Dimian) şi de prorectorul Mircea A. Diaconu, de anul acesta şi director al Salonului, celor doi, urmându-le conform tradiţiei, Victor-Andrei Cărcăle, directorul Editurii USV. Cu toţii au evidenţiat desfăşurarea actualei ediţii la aniversarea a şase decenii de învăţământ superior sucevean, sărbătorită festiv odată cu deschiderea Salonului. Graţie acestei coincidenţe, inaugurarea sa a fost îmbogăţită de salutul prietenos al Excelenţei Sale dr. Irina-Loredana Stănculescu, consul general al României la Cernăuţi, nu doar invitată de conducerea Universităţii la festivitatea menţionată, ci şi prezenţă pe carte în Salon, în ipostaza de coautoare a volumului „Un consulat regal la Cernăuţi…”, alături de Florin C. Stan, dar şi de cernăuţenii Maria Toacă-Andrieş şi Ştefan Hostiuc.

Într-un gest colegial, de stimă reciprocă şi de respect pentru Centenarul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, care va fi atins spre sfârşitul anului, Salonul a început cu reprezentanţii şi cărţile acesteia. Cu alocuţiunea de subliniere a semnificaţiilor evenimentului rostită de managerul său, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, şi cu trecerea în revistă a activităţii editoriale a instituţiei la jubileu (sau la dublul jubileu, dacă ne raportăm la înţelesul strict al termenului) aparţinând dr. Elena Pintilei. După care a urmat lansarea cărţilor Centenarului, începând cu aceea dedicată spiritului tutelar al Bibliotecii Bucovinei: „Cărturari ai epocii moderne. I. G. Sbiera (1836-1916)” de Elena Pintilei, Mega, Cluj-Napoca, 2023, prezentată de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu. La rându-i, Elena Pintilei, bibliograf, a vorbit de o personalitate care a jucat un rol important în viaţa instituţiei, căreia i-a dat şi numele ce astăzi o distinge în peisajul naţional al bibliotecilor judeţene: fostul său director, Emil Satco, precum şi de cartea sa apărută postum prin grija caldă, plină de dragoste a fiicei, Alis Niculică: „Mă voi bucura, chiar şi de dincolo…”, Editura Eikon, Bucureşti, 2023. Şi cartea mea, „Ţara de Sus, de mai sus. III Cartea şi Arta”, Editura Akakia, Bucureşti, 2023, cartea celor mai recente ediţii ale Salonului Universităţii Suceava, dar celebrând mai cu seamă evenimente ale cărţii organizate, găzduite de Biblioteca Bucovinei, a avut parte de o lectură avizată, plină de simpatie din partea dr. Alis Niculică, şefa biroului de informare bibliografică. Care s-a dovedit un cititor şi un prezentator de cursă lungă, aducând în faţa publicului lansării şi volumul (I) „Trasee şi repere cultural-ştiinţifice (Din universul bucovinean)” de Nicolae Cârlan, apărut de asemenea la Aka-kia, Bucureşti, 2023. Vizitatorii Salonului au manifestat, previzibil, interes pentru fiecare titlu expus de Biblioteca Bucovinei, aranjate în jurul celebrei lucrări „Enciclopedia Bucovinei”, ediţia Emil Satco şi Alis Niculică, dar a atras cu osebire primul număr, dublu, pe acest an al publicaţiei Bibliotecii, „Scriptum” (fondată tot de Emil Satco), graţie reproducerii minunatului autoportret cu clepsidră al pictorului Emil Suhar, număr prezentat de Elena Pintilei. Un salut solidar cu colegii săi, a avut şi dr. Alexandru Ovidiu Vintilă, umplând de mândrie inima fostului prorector al Universităţii, Mihai Iacobescu, care a avut o contribuţie esenţială în ridicarea postdecembristă a instituţiei, la vederea acestui careu de aşi: şi Gheorghe Gabriel Cărăbuş, şi Alis Niculică, şi Alexandru Ovidiu Vintilă, şi Elena Pintilei, sunt doctori în Istorie ai Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Dar să nu mergem mai departe fără a menţiona diploma specială a Salonului acordată Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, ca recunoaştere a promovării tradiţiei şi a importanţei proiectelor comune, pentru cel mai îndelungat parteneriat. Fie să rămână aşa şi la Centenarul Universităţii!

Editura Tipo Moldova, o editură pentru literatura şi cultura română, cum cu atâta îndreptăţire sună sloganul său, a venit de la Iaşi la Salon cu trenul. Mai exact cu atâtea volume câte au încăput în uriaşul geamantan al directorului său, poetul Aurel Ştefanachi, curajos, cu avânt şi pletele în vânt, nedoborât de greutatea cărţilor aduse. Cred că doar pentru cărţile Eminescu, opera, ediţii, exegeză ar fi avut nevoie de un vagon! A optat pentru etalarea şi prezentarea „Ediţiilor Eminescu: 170 de ani de la naştere, 1850-2020”, avându-i coordonatori pe Nicolae Georgescu, Aurel Ştefanachi, acad. Mihai Cimpoi, Theodor Codreanu, acad. Nicolae Dabija. Acestora le-a alăturat, la fel de valoroase, „Ediţiile Ion Creangă: 185 de ani de la naştere” şi impresionantele, nu doar la propriu, „Literatura română de azi. Poezia. Proza”, cunoscuta lucrare a lui Ioan Holban, ediţia a III-a, şi „Un secol de poezie românească” de Cristian Livescu. Din buchetul de titluri atractive asupra cărora s-a mai oprit Aurel Ştefanachi, vom pomeni doar unul, pe care a insistat, „Bucovineni pentru Unire” de Liviu Papuc, spre bucuria participanţilor la Salon cititori ai ziarului „Crai nou” Suceava pe care autorul îl onorează cu interesantele sale colaborări. Dar să-i numim şi pe bucovinenii, precursori şi combatanţi, despre care scrie Liviu Papuc: Constantin Hurmuzachi, Iraclie Porumbescu, Pavel Paicu, Dimitrie Petrino, Emilian Sluşanschi, Ion Grămadă, Lascăr Luţia, Ilie E. Torouţiu, Vasile Liţu şi Constantin Turtureanu. Aşadar, de întrebat, de citit, „Bucovineni pentru Unire” de Liviu Papuc, Tipo Moldova, Iaşi, 2023!

După întâlnirea cu Aurel Ştefanachi şi Tipo Moldova, am trait împreună, oameni şi cărţi, cărţi şi oameni clipele emoţionante în care diploma specială de cel mai fidel cititor al Bibliotecii Universităţii Suceava i-a fost înmânată de bibliotecara Antoneta Mihailescu masterandei Mihaela Lorelai Ciurea-Anghel de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării. Un titlu care ar trebui să fie râvnit (poate şi este, măcar parţial, măcar cât de cât) de miile de studenţi ai Universităţii sucevene! Felicitări, Mihaela!

Numai lucruri foarte bune despre Editura Muşatinii Suceava, apreciată cu o diplomă specială pentru valoroasa participare la toate ediţiile Salonului. Am putea adăuga şi pentru cel mai frumos stand, împodobit cu cele mai frumoase flori lângă frumoase cărţi – două din acestea, în 2019 şi 2022, au fost încununate cu titlul de Cartea Salonului – carte românească! Apoi, să nu uităm scriitorii pe care i-a publicat: Ion Beldeanu, Constantin Blănaru, Lucia Boroş, Nicolae Cârlan, Niadi Cernica, Adriana Chindriş, George Gavrileanu, Roman Istrati, Mircea Motrici, Ion Paranici, Ioan Pânzar, Cornelia Petrescu, Elena Pintilei, Constantin Ştefuriuc, Alexandru Toma ş.a., o mică istorie a scrisului bucovinean. Editura onorează prin înaltă calitate şi trimiterea la istoria Sucevei din numele său, şi înţelesul vechi al cuvântului muşat – frumos! Să nu uităm că la Muşatinii au apărut şi pretenţioasele (ca realizare editorială, ca obiect): „Un secol de arte frumoase în Bucovina” de Valentin Ciucă, „Lucia Puşcaşu” şi „Elena Greculesi” de Lucia Puşcaşu, şi „Mierlă neagră pe zăpada albă. Poveşti ţinându-se de mână cu surorile lor” (declarată Cartea lunii iunie 2021 de Institutul Bukovina al Universităţii din Augsburg, inclusiv pentru aspectul grafic), şi cele trei ediţii ale „Grădinii mănăstirii” de Doina Cernica şi Dany-Madlen Zărnescu, şi cărţile dedicate Voroneţului de stavrofora Elena Simionovici, care în versiunile lor în limbi străine, dar şi în limba română – cărţi pe hârtie cretată, cu policromie, elegante -, au ajuns şi continuă să călătorească în numeroase ţări ale lumii, pe toate continentele. Şi să ne bucurăm că „Bucovina literară”, cu atenţia acordată artelor plastice, apare de asemenea la Muşatinii! Avem de ce, autori, să luăm aminte la invitaţia adresată de Dana Giurcă, reprezentanta editurii, de a o căută, de a i ne adresa. Dar iată şi cărţile lansate la această ediţie, „Călătorii în Insulele Nemuritorilor” de Niadi Cernica, prezentată de semnatara acestor rânduri cu apelul la buna primire, la cronicile unor cunoscute condeie ca Valeria Manta Tăicuţu, Carmen Mihalache şi Ion Andreiţă, şi, de Doina Cernica, „În Castelul Vrăjitorului”, cu o lectură atentă şi cu remarci de fineţe din partea lui Alexandru Ovidiu Vintilă. Precum şi revista noastră, a sucevenilor, bucovinenilor, românilor, „Bucovina literară”, cu cel mai recent număr al său, răsfoit cu bucurie (o bucurie împărtăşită cu fidelii săi cititori) de Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele societăţii care o editează, Societatea Scriitorilor Bucovineni (în 2023 – 85 de ani de la fondarea la Cernăuţi), şi redactor-şef al publicaţiei întemeiate în anul 1942 la Cernăuţi.

Devenind din ce în ce mai prezentă şi mai importantă în viaţa culturală nu doar a Bucovinei, Fundaţia condusă de Maria Olar, care poartă numele cărturarului Leca Morariu, îşi sărbătoreşte cei 20 de ani de existenţă rodnică, a povestit Alis Niculică, cu reeditarea plachetei „Voroneţ (1913 şi 1914)”, cu aducerea la lumina tiparului a manuscrisului zguduitoarei confesiuni a lui Eugen Dimitriu, „Vinovăţia perpetuă”, şi cu strădania publicării, tot la Editura Heruvim din Pătrăuţi, şi a volumului III al impresionantei monografii „Iraclie şi Ciprian Porumbescu” în acest an – Anul Ciprian Porumbescu. În intervenţia sa, Maria Olar a pus accent pe caracterul deschis cercetării, cercetătorilor de zestrea păstrată de la Octavia Lupu Morariu şi Leca Morariu, soldat deja cu teze de doctorat şi titluri de carte. Admirabila fundaţie a avut parte în acest an aniversar şi de o recunoaştere pe măsură: Premiul Eminescu „Teiul de Aur” al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani, pentru restituire culturală, acordat de un juriu condus de acad. Mihai Cimpoi.

Sfânta Mănăstire Voroneţ, o prezenţă puternică a ultimelor ediţii ale Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum”, a venit cu două cărţi pe măsura sărbătorii celor 535 de ani de la zidire, desfăşurate, sărbătoarea şi zidirea deopotrivă, în perioada 26 mai-14 septembrie 2023. Este vorba de „Pomelnicul Mănăstirii Voroneţ: Monument de istorie şi cultură” de acad. Andrei Eşanu şi dr. Valentina Eşanu – editor Constantin Manolache, responsabil de ediţie Lidia Prisac -, Biblioteca Ştiinţifică, Chişinău, 2022, prezentat, cu previzibilă competenţă şi ataşament faţă de temă şi de cercetătorii săi, de către stavrofora dr. Gabriela Platon, stareţa mănăstirii, permanent recunoscătoare soţilor Eşanu pentru descoperirea Pomelnicului la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi valorificarea sa editorială. Valorificare la care de altminteri şi-a adus o contribuţie esenţială, ediţia, „prima aparte”, fiind apărută „cu râvna Maicii Stareţă, dr. Gabriela Platon, pe cheltuiala obştii Mănăstirii Voroneţ”. Cea de a doua carte lansată la Salon reprezintă, ca eveniment editorial, tot un gest de preţuire de la înălţime academică faţă de una din comorile de care se leagă numele Voroneţului, de data aceasta al Academiei Române. Este vorba de „Psaltirea Voroneţeană”, o splendoare de ediţie facsimilată după un manuscris deţinut între rarităţile sale. Editura Ştefadina din Bucureşti a dat maximum în tipărirea sa, astfel că arătând-o publicului, istoricul literar Mircea A. Diaconu, prezentatorul acesteia, părea că ţine în mână o piatră preţioasă şlefuită cu măiestrie. Diploma specială decernată Voroneţului pentru promovarea cărţii de învăţătură românească, înmânată stareţei Gabriela Platon de Sanda-Maria Ardeleanu, coordonatoarea Salonului, a înmagazinat astfel, şi va păstra în felul său, ropotele de aplauze cu care au fost primite cele două cărţi noi ale scrisului românesc vechi.

Un moment răscolitor a fost cel dedicat amintirii Doamnei Profesoare, cum i se spunea la Sfânta Mănăstire Voroneţ, universitarei, sociologului Carmen Cornelia Balan, de a cărei prezenţă la catedră s-a bucurat decenii Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava. Emoţia a fost intensificată de faptul că ultima sa carte este luminată de personalitatea primei stareţe a Mănăstirii, stavrofora Irina Pântescu. Despre amândouă a avut cuvinte de suflet, mişcătoare, stavrofora Elena Simionovici, preşedinta de onoare a Societăţii Scriitorilor Bucovineni. De altminteri, aportul universitarei la culturalitatea obştii, la gradul său superior de instrucţie a fost evocat şi de stareţa dr. Gabriela Platon. O minunată, argumentată, din inimă laudatio – de-ar fi putut să o audă conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan!; greu de intimidat, s-ar fi intimidat, mai ales venind de la o autoritate şi un prieten sincer – a rostit fostul său coleg, prof. univ. dr. Ioan Dan Dascălu. Şi un omagiu la fel de emoţionant şi, sunt sigură, pe placul excelentei profesoare care a fost Carmen Cornelia Balan, l-a constituit prezentarea, de către autoarele lor, a cărţilor „Decalog în dialog: despre devenire şi succes în cariera didactică” de Nadia-Laura Serdenciuc şi Liliana Bujor şi „Reglare emoţională: determinant, consecinţe afective şi remedii” de Liliana Bujor. Salonul a marcat momentul omagial şi cu o diplomă in memoriam acordată celei care îi însufleţise ediţia anterioară cu remarcabila sa participare: Carmen Cornelia Balan.

Programul fiind uneori neîndurător, cei care au participat la aceste două momente, nu au ajuns, urcând la etaj, într-una din sălile de lectură, decât spre sfârşitul întâlnirii cu Junimea, moderată de prof. univ. dr. Simona Modreanu, directoarea cunoscutei edituri ieşene. La timp totuşi ca să coboare iar în atrium cu sentimentul celor mai bune impresii ale Domniei Sale faţă de cărţile celor trei autori recent publicaţi, „Emisfere de Bucovina” de Adrian Dinu Rachieru, vol. I, „Magicul circumstanţial – lecturi şi relecturi din literatura modernă şi contemporană” de Alexandru Ovidiu Vintilă şi „Orchestra PI” de Călin Dănilă. Cu determinarea de a le parcurge cât mai curând, fiecare fiind într-un fel incitantă pentru ce ştim (sau nu ştim) despre autorul ei. Cu nădejdea de a citi după aceea în reviste ceea ce au spus Adrian Dinu Rachieru despre „Magicul circumstantial…” şi Alexandru Ovidiu Vintilă despre „Emisfere de Bucovina” şi „Orchestra PI”. Şi cu surâsul generat de un compliment adresat de Adrian Dinu Rachieru Iaşului – „capitală culturală”, pur şi simplu, adică durabilă, spre deosebire de trecătoarele capitale culturale europene. Compliment adresat Iaşului şi deopotrivă Simonei Modreanu şi Junimii, pentru încrederea lor în rezistenţa şi izbânda literaturii în vremuri din ce în ce mai neprielnice curajului şi frumuseţii sale.

Aniversărilor deja menţionate, Asociaţia Italienilor din România (Ro.As.It.) le adaugă împlinirea a 30 de ani de la coagularea sa, proces început la Suceava, în spaţiul Observatorului Astronomic, astăzi aparţinând Universităţii. Coperta revistei sale, „Siamo di nuovo insieme”, numărul 119-120, aprilie-iunie 2023, o anunţă sărbătoreşte. La Salon, Ioana Grosaru, preşedinta asociaţiei şi directoarea publicaţiei, era însoţită de Olivia Simion, redactorul-şef, care i-a prezentat sumarul – prilej pentru evidenţierea şi a altor aniversări, acestea legate de spiritul tutelar al Ro. As.It., prinţul, preotul şi martirul Vladimir Ghika: 150 de ani de la naştere, 100 de la hirotonire şi 10 de la beatificare. Ioana Grosaru a vorbit şi despre cartea „Marele mozaic al vieţii” de Mihaela Profiriu Mateescu şi Claudiu Simion, apărută sub auspiciile asociaţiei, povestea toarsă de cinci generaţii de italieni stabiliţi pe pământ românesc, constructori, arhitecţi, sculptori, pictori, cu personalităţi şi în alte domenii. O altă carte, „Claudiu Isopescu, corifeu al culturii române în Italia”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2022, ne este prezentată, online, de autoare: Nicoleta Silvia Ioana. Reprezentantelor Ro.As.It.le sunt alături, interesaţi de Salon, şi Antonio Rizzo, cu lansări de cărţi şi la Suceava, şi Marcello Croce, din Torino, reprezentant al Asociaţiei Poesia Attiva – Unicorno. Când facem cunoştinţă îmi aduc aminte de primirea lui Carmen Veronica Steiciuc în Ordinul Mantelaţilor, aparţinând acestei asociaţii, cu vreo două decenii în urmă, când visa la o viaţă lungă şi frumoasă împreună cu poezia.

Ziua a doua a Salonului, cu mireasma sânzienelor ajunsă la apogeu, multe şi mai frumoase între cărţi, cu virtuţi vindecătoare şi unele şi celelalte, cu aerul deja încins de spectacolul-încununare al focurilor de artificii şi cu răcoarea ocrotitoare a cămăşilor naţionale – Ziua Iei, arborate ca o flamură de multe participante, a început în atrium cu Editura Universităţii de Stat din Moldova, în vreme ce la etaj, în sala de lectură, se lansa cartea „Amintiri despre Carmen, poeta care alungă norii”, coordonată de Elena-Brânduşa Steiciuc şi Matei Vişniec şi apărută la Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2023. Am rămas, cum poate ar fi făcut-o şi Carmen, alături de oaspeţii din Chişinău, cu un sentiment puternic de admiraţie pentru universitara, scriitoarea Victoria Fonari, neîmpiedicată nici de pandemii, nici de războaie să ajungă la sărbătorile cărţii în România. Când am văzut-o la microfon a fost ca şi cum ar mai fi posibile zile ale reîntâlnirilor şi iubirilor de fraţi şi carte, de limba română şi de românii de pretutindeni. Prezenta cartea „Rezistenţa anticomunistă în RSS Moldovenească”, Editura Cartdidact, Chişinău, 2022, a cunoscutului analist politic dr. Ruslan Şevcenco. Care la rândul său a vorbit despre volumele „Purgatoriul sovietic în Basarabia. Directive, ordine şi indicaţii ale NKGB-MGB, 1944-1946” (editori Alexandro Malacenco şi Liliana Rotaru), Chişinău, 2022, şi „Crearea şi consolidarea sistemului de învăţământ superior în RSSM. Studiu, documente şi material”, vol. I, editor Liliana Rotaru, Editura Lexon-Prim, Chişinău, 2022. Alte două cărţi, cărţi ale colegilor, au fost aduse la orizontul interesului participanţilor la Salon de conf. univ. dr. Victoria Fonari: „Traducerea – act creativ: între ştiinţă şi artă. In honorem Ludmila Zbanţ, profesor universitar, doctor habilitat, cu ocazia aniversării a 65-a de la naştere. Materiale ale colocviului internaţional, 14 aprilie 2022, Chişinău, Republica Moldova”, coordonator Angela Grădinaru, editor Adrana Cazacu-Ţigaie, CEP USM, Chişinău, 2022, şi „De la monem la text: reconfigurări lingvistice şi practice didactice. In memoriam Grigore Cincilei, Conferinţă ştiinţifică internatională USM. Ediţia a 5-a, decembrie 2022”. În ce mă priveşte, m-am bucurat că specialista în mitologie, criticul literar, poeta Victoria Fonari a venit şi cu o nouă carte pentru copii şi anume una dedicată tot Chişinăului, după încântătorul „Jurnal al micului călător din Chişinău” – „Pe spinarea unui leu în oraşul Chişinău”, carte ilustrată de pictorul Aurel Guţu, Lyceum, Chişinău, 2023. Cu încântare, o încântare argumentată de atuurile importanţei lecturii în educaţie, ne-a fost recomandată de lector univ. dr. Otilia Ignătescu. O recomandare bine venită pentru mulţi participanţi, cu excepţia mea: sunt de mult o cititoare a Victoriei Fonari!

Am inspirat încă o dată aroma dătătoare de energie a sânzienelor de pe standul destinat Editurii Misto Cernăuţi, aşezate lângă un mănunchi de cireşe cules de Maria Toacă din livada pensiunii „Leagănul Bucovinei”, cu părerea de rău că nu am adus câte un buchet Doamnelor Bibliotecii, Lăcrămioara Ciobanu, Liliana Ciobanu, Mihaela Cristea, Antoneta Mihailescu, membre ale comitetului de organizare a Salonului 2023, alături de Mircea A. Diacon, directorul, şi Sanda-Maria Ardeleanu, coordonatoarea acestuia, precum şi Doamnelor Bibliotecii Stela Purici, Ramona Ţabrea, Despina Doina Rotaru, Daniela Elena Prigoreanu, Adriana Florentina Malanciuc – moderatoare inspirate, excelent pregătite, alături de cele din comitetul de organizare, implicate în buna desfăşurare a Salonului şi în această ipostază.

Apoi am dat glas bucuriei revederii cu Maria Toacă şi cu noile sale cărţi, cărţi de forţă – Maria Toacă este la această oră cel mai redutabil condei scriitoricesc şi gazetăresc al nordului Bucovinei, „Veşnic adăpost al fiinţei noastre” şi „Tragice despărţiri, cutremurătoare întâlniri”, amândouă apărute la Misto, Cernăuţi, 2022, în Biblioteca „Golgota” a Românilor din Ucraina, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Şi Maria Toacă şi-a mărturisit bucuria de a fi împreună şi de a putea să ne arate (şi să le dăruiască Bibliotecii Universităţii Suceava) cele mai recente titluri ale autorilor din Cernăuţi: „Aron Pumnul” şi „Ion a lui Gheorghe Sbiera” de acad. Alexandrina Cernov, versuri, în ediţie bilingvă, română şi ucraineană, de Vasile Bâcu, precum şi „Întâmplări şi destine de poveste din Bucovina” de Gheorghe Botă, carte dedicată „jubileului de 500 de ani al comunei Boian”, tradusă din ucraineană de Maria Toacă. În paginile jurnalului de război din ultima sa carte, Maria scrie, referindu-se la ediţia de anul trecut al Salonului, că nutreşte speranţa ca „la viitoarea ediţie să ne prezentăm şi noi cu proaspete cărţi şi o stare sufletească mai liniştită”. „Viitoarea ediţie” este cea de acum, cărţile promise, sieşi în primul rând, de Maria Toacă, au venit, dar „starea sufletească mai liniştită”, pentru ea, pentru toţi românii cernăuţeni, pentru toţi românii din Ucraina şi pentru prietenii lor din România este încă închisă în necunoscutele zilei de mâine. Leacul sânzienelor şi al cărţilor, dragă Maria, chiar dacă este doar alinător, nu vindecător, sperăm să te întărească şi să avem parte, cu toţii, în anul 2024, de o a zecea ediţie a Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, în pace, cu sănătate.