A început un nou an. Anul 2023 a venit în condiţii deosebite, dar eu spun că a sosit sub semnul speranţei de mai bine în familie, în ţară şi în lume.
Luna ianuarie continuă să fie o lună bogată nu numai în evenimente, ci şi în planuri şi speranţe de viitor. Pentru că cele despre care doresc să vă scriu au legătură cu recenta noastră sărbătoare naţională, Unirea Principatelor Române, voi reveni la titlu „Hai să dăm mână cu mână, de la vlădică până la opincă”, cum ar fi zis şi Moş Ion Roată, şi să ne unim în a aduce mai aproape binele la care sperăm.
Cei ce se vor mai-marii lumii să se unească şi să găsească calea pentru a ne readuce pacea şi liniştea. Mai-marii noştri din ţară să se unească şi ei, lăsând la o parte orgoliile şi interesele personale sau de grup, pentru a găsi cele mai bune soluţii care să rezolve problemele ţării, problemele tuturor, nu numai ale celor care vor să aibă şi mai mult decât au şi nu se gândesc decât la buzunarul lor.
Luna ianuarie este de fapt luna bucuriilor şi speranţelor, pentru că ne urmăresc urările „numai de bine” pe care ni le-am făcut unii altora şi aici, la Câmpulung Moldovenesc. Oraşul s-a dezbrăcat de haine de sărbătoare, alaiul de colindători şi urători s-a întors. Colindătorii şi urătorii, inclusiv cei de la Mironu, de pe Valea Moldovei, care ne invadează de Sărbători pentru a câştiga şi ei un bănuţ, s-au strâns pe la casele lor. Oamenii s-au întors la muncă şi la grijile cotidiene. În acest context, a debutat noul an şi viaţa culturală a municipiului Câmpulung Moldovenesc. Am avut bucuria ca ziua lui Eminescu de la 15 ianuarie, devenită şi zi a culturii române, să fie sărbătorită la Biblioteca Municipală, ale cărei uşi au fost închise peste 7 ani, pentru reparaţii şi transformări. Fără a fi avut loc o inaugurare oficială, pentru că mai sunt multe de făcut (sperăm ca mobilarea şi dotările necesare unei bune funcţionări a instituţiei să nu dureze cât s-a întins perioada reconstrucţiei), noul manager Nicoleta Boguş (predecesorul prof. Silviu Ciulei ieşind la pensie) şi-a dorit să-şi anunţe cititorii, şi prin aceasă manifestare de suflet, că în curând se vor deschide toate uşile bibliotecii spre cărţile dorite şi căutate.
24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor, a fost sărbătorită la Muzeul Arta Lemnului, instituţie care, spre cinstea sa, a devenit într-un fel centrul vieţii culturale câmpulungene, inclusiv în contextul în care Casa de Cultură a Sindicatelor, cândva mândria câmpulungenilor, s-a transformat în locaţie „de toate pentru toţi”, mai puţin pentru cultură. Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu biblioteca municipală şi cu Asociaţia Scriitorilor şi „Artiştilor Voievozi de Obcină”, condusă de Constantin Tiron, cel care, după deschiderea festivităţii făcută de managerul muzeului, Bogdan Stamatin, a moderat şi activitatea organizată. Despre importanţa momentului a vorbit, în stilul său original şi bine documentat, profesorul Ioan Popoiu. Vorbitorul nu a subliniat doar importanţa Unirii de la 24 ianuarie 1859 pentru fondarea României moderne, ci şi contextul în care acest act istoric a avut loc, aducând participanţilor şi informaţii mai puţin cunoscute despre personalitatea lui Cuza şi, mai ales, despre susţinătorii şi oponenţii Unirii din celelalte ţări ale Europei (ce coincidenţă, unii se regăsesc şi printre cei care ne pun astăzi beţe în roate în realizarea unor demersuri legitime şi mult aşteptate pentru poporul român). Expunerea profesorului Popoiu, urmărită cu multă atenţie şi interes, a fost completată de col. Vasile Aioanei, membru al cenaclului „Ţara de Sus”, de col. în rez. Marian Dumitrescu, un activ participant la viaţa culturală, de prof. dr. Luminiţa Ţaran, redactor-şef al revistei „Însemnări bucovinene”, şi alţii din cei prezenţi la manifestare. Începând cu cel care a condus activitatea, domnul Constantin Tiron, sărbătoarea a fost întregită de recitarea unor creaţii proprii sau ale altor autori, adecvate momentului, de către membrii cenaclului literar-umoristic „Ţara de Sus”: Ana Andronicescu, Traian Nistiriuc, Vasile Aioanei, Gabriela Braha-Strugaru, Luminiţa Reveica Ţăran, Adriana Blaga, şi, ca de fiecare dată, de preşedintele cenaclului „Ţara de Sus”, dr. ing. Marcel Nicolaie Flocea, cadru universitar, şi alţii, printre care şi micuţul şi talentatul Ionuţ Crăciunescu, elev al Şcolii Gimnaziale „George Voevidca”, care, cu patos şi simţire, a recitat poezia „Doina” de Mihai Eminescu.
La îndemnul decanei de vârstă, care a încheiat activitatea, participanţii au cântat cu entuziasm şi multă emoţie „Hora Unirii”.
Comentarii