În Cernăuţi, vor să redenumească strada Perşotravnevu în cinstea fostului primar al Cernăuţi – Traian Popovici.
Deputatul Hanna Skoreiko a scris despre acest lucru pe pagina ei de Facebook, că a înaintat o propunere grupului de lucru al Comisiei de toponimie pentru a redenumi strada Perşotravnevu în strada Traian Popovici.
„În vremea Austriei, această stradă purta numele de Juliusz Slovacky. Dar la Cernăuţi există o stradă care poartă numele lui Juliusz Slovacky. Prin urmare, propunerea a fost susţinută în unanimitate. O vom aduce în discuţie la comisia de toponimie. Sper în sprijinul cernăuţenilor” a scris deputatul.
Traian Popovici (17 octombrie 1892 – 4 iunie 1946) a fost un avocat român şi primar al Cernăuţiului în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cunoscut pentru salvarea a aproximativ 20.000 de evrei bucovineni de la deportare.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, i s-a propus să devină primarul Cernăuţiului. Astfel, Traian Popovici, la 1 august 1941, şi-a asumat această nouă funcţie. La scurt timp după numirea sa în funcţia de primar, i s-a ordonat să creeze un ghetou pentru evrei la Cernăuţi, dar Popovici nu a fost de acord ca o parte a populaţiei oraşului să fie pusă în spatele sârmei ghimpate. După o lungă dezbatere, guvernatorul regiunii şi-a acceptat punctul de vedere. Din cauza simpatiei sale pentru evrei, Popovici a fost supranumit „jidovitul” („transformat în evreu”) de către adversarii săi politici.
În 1941, noul guvernator şi-a anunţat decizia potrivit căreia toţi evreii din Cernăuţi urma să fie deportaţi în Transnistria. După o conversaţie cu guvernatorul, acesta din urmă i-a permis lui Popovici să separe 200 de evrei care ar putea rămâne la Cernăuţi. Nemulţumit de o concesie atât de modestă, Popovici s-a dus la Antonescu, unde a insistat că populaţia evreiască a jucat un rol foarte important în viaţa economică a Cernăuţi. Drept urmare, a primit de la Antonescu permisiunea de a extinde lista, a cărei versiune finală includea deja 20.000 de evrei care au evitat astfel deportarea.
În primul an postbelic, 1945, şi-a publicat memoriile, unde a vorbit în detaliu despre tragedia Holocaustului de pe teritoriul României. În anul următor a murit de o boală. (Pagina de Facebook „Ziarul «Zorile Bucovinei»”)
Comentarii