Feţele culturale ale Câmpulungului Moldovenesc

În prag de mare sărbătoare câmpulungeană, a 33-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri bucovinene”, Muzeul „Arta Lemnului” (MAL), sub cârmuirea roditoare a managerului Bogdan Stamatin, şi-a deschis, din nou porţile înspre cultură. Cele două cărţi lansate – „Iubite-vom, Doamne…”, de Artemisia Ignătescu, şi „Nu stau nicio clipă!”, de Mircea Rotaru Schemegner – au îmbrăcat grădina muzeului în haină de sărbătoare.

Domnul primar al municipiului Câmpulung Moldovenesc, ing. Mihăiţă Negură, managerul MAL, Bogdan Stamatin, organizatori, colaboratori, foşti ascultători ai emisiunilor locale radiofonice, oameni de cultură, Măria-Sa, Publicul, toţi au atestat cultural Ocolul Câmpulungului, la cei 611 ani de la prima atestare documentară, din 14 aprilie 1411, construind, cu măiestria creatorului de frumuseţe, o adevărată matrice spirituală în care arta a renăscut din cenuşa amintirilor: jurnalista, scriitoarea şi cronicarul unui secol de cultură, Artemisia Ignătescu, prof. dr. Ion Filipciuc, preot dr. Ilie Macar, maica Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneţ – preşedinta de onoare a SSB şi membră SSR, scriitoarea şi bibliotecara Luminiţa Ignea, Marcela Toperţer – fiica lui Mircea Rotaru, muzeograful, profesorul şi preotul Mihai Botezat, artista Felicia Oblesniuc, Cornel Bărbulescu, maica stareţă a Mănăstirii Voroneţ, Gabriela Platon.

Măria-Sa, Publicul, şi-a apreciat creatorii prin reprezentanţi de seamă: familia de la Păltinoasa, profesoara şi scriitoarea Alina Andruhovici Lucău, ing. dr. Neculai Marcel Flocea – preşedintele Cenaclului literar-umoristic „Ţara de Sus”, din Câmpulung Moldovenesc, prof. dr. ing. Ion Barbu, prof. pr. dr. Nicolae Cojocaru, poeta Gabriela Braha, col. r. Vasile Aioanei, director Vasile Tanu, Sebastian Crăciun, Elena Matei – în minunatul costum popular, amintind de formaţia de dansuri din care făcea parte, Mihai Rotaru-fratele cel mic al lui Mircea Rotaru…

Manifestarea culturală a fost moderată de subsemnata. În amintirea celor petrecuţi din lumea cu dor în lumea fără dor, s-a păstrat un moment de reculegere, moment în care clopotele Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” au răsunat a pomenire veşnică întru cuvânt: Mircea Rotaru, George Bodea, Graţian Jucan, Constantin Bărboi, Dragoş Nisioiu, Vasile şi Otilia Sfarghiu, Filon Lucău, Simion Tudurean, Constantin Rusu Bucovineanu, Gheorghe Ungureanu, Anghel Popa, Ion Maftei, Dan Paladi, Aurora Sârbu.

Artemisia Ignătescu – un veac de cultură câmpulungeană

     Cronicar al vremurilor, timp de aproape un secol, în care a îmblânzit cuvântul şi sunetul prin permanentele colaborări la cotidianul de tradiţie al judeţului Suceava, „ziarul în care poţi avea încredere”, Crai nou, redactor-responsabil al emisiunilor locale din cadrul Centrului de radioficare Câmpulung, care a aparţinut Radioului Bucureşti – la Suceava, redactor-responsabil fiind Emil Satco –, metodist la Casa Orăşenească de Cultură şi director al Casei de Cultură a Sindicatelor, iniţiator şi preşedinte al Clubului „Femina” (înfiinţat în 1970), membru de onoare al Cenaclului literar-umoristic „Ţara de Sus” din Câmpulung Moldovenesc, membru al SSB, Artemisia Ignătescu reprezintă Cartea de Căpătâi a unui ţinut bucovinean din care s-au împărtăşit generaţii.

„Iubite-vom, Doamne…” sau vol. al VII-lea al unei altfel de Monografii a Câmpulungului Moldovenesc a fost considerată o „Cântare a Omului”, o „adevărată odă închinată făuritorului de bine şi de frumos” (Luminiţa Ignea), „un omagiu de iubire, recunoştinţă şi preţuire faţă de cei care au realizat lucruri frumoase în oraşul de la poalele Rarăului, sentimente exprimate, de ce nu, în numele nostru, al câmpulungenilor” (dr. pr. Ilie Macar).

Autoarea a adus mulţumiri celor care au ajutat-o pentru a scoate la lumina tiparului acest letopiseţ al unor vremuri de bejenie, dar primenite prin cultură: dlui primar Mihăiţă Negură, dnei secretar-general al Primăriei, Rodica Erhan, dlui director MAL, Bogdan Stamatin, directorului Bibliotecii, domnul Silviu Ciulei, dnelor Nicoleta, Mercheş, Iulieta Bradu, Maria Ulian, Marinela Şorodoc, Luminiţa Ignea, Rodica Vasilache-Florescu, Cătălina Orşivschi, muzeografului pr. Mihai Botezat, conducerii Cenaclului „Ţara de Sus” – maestrului Constantin Tiron şi fiului Constantin Tiron jr., ca editor de carte, ins. Traian Gabriel Ojog, preşedintelui dr. ing. Neculai Marcel Flocea, Redacţiei ziarului „Crai nou”, domnului director L.D. Clement, doamnei Doina Cernica, realizatoarea paginilor Literatură şi Artă din „Crai nou”, tuturor colaboratorilor, ascultătorilor şi oamenilor de cultură.

Paginile cărţii propun o adevărată călătorie iniţiatică înspre sensul ascuns al sufletului dăruit celorlalţi. Cele trei părţi ale cărţii – „O altfel de monografie…”, „Voievozi de Obcină”, „Oameni care nu pot fi uitaţi” – constituie o istorie „pe viu”, o radiografiere a prezentului, înveşnicit de oameni, locuri, fapte.

Mircea Rotaru – un artist complet al sufletului în exil

Profesor, sculptor, pictor, compozitor, cineast, fondator al cenaclului câmpulungean, alături de Dragoş Vicol, în 1954, director la Căminul „Nicolae Bălcescu”, actuala bibliotecă a oraşului, iniţiator al unei corale bărbăteşti, al unei echipe de teatru şi al unei orchestre instrumentale, realizator al Fundaţiei Cultural Artistice „Lira” (2000), membru fondator al Fundaţiei Folcloristului Simeon Florea Marian (1973), redactor la Gazeta de Câmpulung (1990), aflat într-o permanentă duşmănie cu timpul, Mircea Rotaru a învins „lagărele de sub cerul liber”, „ziua de ieri punând-o petic la ziua de azi”, a slujit arta care „trebuie să înceapă acolo unde începe înţelepciunea şi cunoaşterea de sine”.

Enciclopedismul lui Mircea Rotaru, precum şi entuziasmul creator sunt foarte bine readuse la viaţă de fiica, Marcela Toperţer, ca editor al cărţii „Nu stau nicio clipă!”, împreună cu fiii, Robert Willy Toperţer (sursă foto) şi Eduard Marcel Toperţer (coperta). O adevărată carte-document al unui timp răzvrătit şi domesticit de cuvânt, sunet şi culoare, cartea „Nu stau nicio clipă!” propune o biografie artistică a unui suflet izolat care se opune cenzurii şi criticii literare, mărturisind „Eu mă adresez direct publicului cititor care a ştiut şi va şti întotdeauna ce e bun şi ce nu”. „Scriptura mea, Gânduri, Cugetări, Proză scurtă, Mircea Rotaru – artist plastic, Mircea Rotaru – aprecieri în presă” formează coloana vertebrală a cărţii, de la „amare versuri dulci”, până la acele portrete superbe, „unele în ulei, altele făcute din cărbune, peisaje ce par reale, dar şi unele care aparţin altei lumi, unele întunecate şi altele adevărate jerbe arzătoare de culoare care-ţi străfulgeră ochii”.

Creator de noi lumi – „Voi construi o lume nouă / C-o palmă mai sus de la pământ, / Să nu se simtă atunci când calcă / Doar oameni buni şi de cuvânt” –, Mircea Rotaru s-a jertfit pe sine, construindu-şi, aidoma unui Icar al vremurilor oţelite, aripi din propriile nelinişti: „Am rămas natură moartă, / Trist şi gol pe dinăuntru, / Nu înghit un colţ de pâine / Făr-un vers să-mi moaie gâtul”.

Cultura merge mai departe…

La lumina de taină a înserării, ce prevestea un nou răsărit, Corala „Academica”, sub noua baghetă dirijorală a talentatei Irina-Maria Niga, a susţinut un concert de laudatio, închinat divinităţii şi omului îndumnezeit prin creaţie. Ca un Arc peste Timp, dna Artemisia Ignătescu a evocat întâmplări din realitate imediată, trăite şi povestite, realizând o adevărată galerie de portrete a oamenilor de cultură, şi a anunţat urmaşa în fruntea Clubului Femina, „o însufleţită sprijinitoare, nu numai a copiilor de la Şcoala Profesională Specială din Câmpulung Moldovenesc, unde funcţionează, ci şi a bătrânilor şi a altor oameni cu nevoi, artista Felicia Oblesniuc care a mulţumit, oferind un colaj de cântece tradiţionale ce a primenit sufletele tuturor, deschizând o nouă carte a culturii câmpulungene…

Prof. dr. LUMINIŢA REVEICA ŢARAN

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI