Victoria Fonari
Cartea universitarei Victoria Fonari, „Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010)” (Editura Epigraf, Chişinău, 2021)*, este un demers monografic de mare noutate, care apropie mitul de metaforă, de emoţia estetică, de situaţiile fundamentale ale umanului, de arhetip; înţelegem prin mit omul în lume, viaţă şi univers. Cartea este corolarul unei cercetări timp de zece ani.
Mitul, fragmentat în imagini arhetipale universale, hrăneşte textul poetic, duce emoţia cititorului către supraindividual. Mitul face legătura dintre individ şi istorie, individ şi societate, individ şi univers. De aici derivă şi valoarea sa literară, ca şi necesitatea unei hermeneutici a mitului adoptat de fiecare poet în manieră personală, arhetipal sau demitizant, raportat la societate sau la istorie, la sine însuşi sau la cosmos, sau la un sens al omului.
Acest volum vede hermeneutica mitului ca pe un nou mod de înţelegere a valenţelor universale ale poeziei. Arhetipul, ca imagine esenţială a mitului, este identificat la fiecare poet ca un cadru general, ca un sens al operei sale, ca o ipostază a poetului însuşi în calitate de creator. După cum spune autoarea: „utilizarea imaginilor din mitul antic este o prezenţă vie în textele artistice din perioada pe care ne-am propus să o examinăm. Considerăm că dezvăluirea individualităţii scriitorilor în perceperea mitului antic, conotaţiile noi, explicarea motivelor de care este condiţionat procesul de actualizare a mitului antic la sfârşit şi început de secol prezintă un interes sporit, similar metamorfozelor pe care le suportă subiectul inserat într-un text artistic.”
Mitul nu este numai al poeziei, cât mai ales al poetului, este ipostaza sa esenţială, care exprimă atitudinea lui faţă de rostul poeziei, faţă de univers şi umanitate, faţă de ţară şi istorie.
Fiecare poet se proiectează într-un mit sau în mai multe mituri. Hermeneutica acestui mit îi prezintă atitudinea esenţială faţă de creaţie şi univers. Fiecare mit, ca arhetip al creatorului, creează emoţii, un sens propriu al creaţiei. Fiecare poet îşi are propriul mit, propria proiecţie într-un arhetip esenţial, şi aceasta îi hrăneşte poezia.
Prima parte a cărţii cuprinde o prezentare a gândirii despre mit şi un tip de hermeneutică a mitului. Fiecare înţelegere a mitului presupune un tip de interpretare (la Mircea Eliade – cea simbolică, la Freud şi Jung – cea psihologică ş.a.m.d.). Victoria Fonari racordează interpretarea mitului la actualitatea socială.
A doua parte constă în identificarea mitului în care se proiectează, conştient sau nu, fiecare poet analizat şi hermeneutica acestui mit.
Mitul orfic-mesianic în care se proiectează poeţii din timpul Renaşterii Naţionale a Moldovei are acces la un social dur, cu forţa de a mutila sau şterge memoria, după cum spune autoarea: „Mitul lui Orfeu este unic prin accepţia eroicului ce i se atribuie unui artist.” Miturile se exprimă prin imagini, arhetipuri, simboluri, ritualuri. De ex., Victoria Fonari prezintă astfel mitul lui Orfeu: „Orfeu apare ca un erou al idealurilor măreţe, care nu se înalţă prin arme, glorie militară sau vitejie. Este eroul ce aparţine artei, ce cunoaşte forţa mirifică a sunetului, ştie cum să îmblânzească, cum să apropie, cum să deschidă sufletul pentru a trezi sunetele vieţii”.
Mitul este o modalitate de integrare a personalităţii poetului în propriul univers poetic deschis către societate, lume, cosmos. Sunt analizate mitul orfic la Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, imaginea centaurului la Andrei Ţurcanu, demitizarea în versurile lui Aureliu Busuioc şi nostalgia primordialului la Valeriu Matei. Alte analize surprind demitizarea şi imagini arhetipale la Vasile Romanciuc, sisificul în poezia lui Victor Teleucă şi mitul eroic la Tudor Palladi şi Steliana Grama.
Aceste cuvinte se constituie într-o invitaţie la lectură, la adâncirea în poezie şi în hermeneutica miturilor.
NIADI CERNICA
*Diploma pentru Cartea Salonului – carte românească din Republica Moldova la ediţia 2022 a Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava
Comentarii