> Ataşamentul lor faţă de valorile naţionale este minimal
Datele statistice arată că aproximativ 30% din forţa de muncă activă a României a migrat la muncă în ţări occidentale (în exteriorul ţării s-ar afla peste 4 milioane de români). Dar aceşti 30% la nivel naţional reprezintă o medie între regiuni, deoarece fenomenul migraţiei externe este mai redus în anumite zone (Banat, Transilvania, regiunea Bucureşti-Ilfov) şi mai acut în altele (Moldova, Oltenia). În regiunea Moldovei sunt judeţe unde mai mult de jumătate din forţa de muncă activă este în străinătate: Suceava, Bacău, Neamţ, Galaţi. Există trei tipuri de migraţie: externă – către ţări occidentale; regională – către urbanul mare din România: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara etc.; intrajudeţeană – din rural către urban.
În regiunea Moldovei, fenomenul este mai acut din următoarele cauze principale:
> Raportul urban-rural: în regiunea Moldovei, cu excepţia judeţelor Iaşi şi Galaţi (dar care au o zonă rurală consistentă), toate judeţele sunt preponderent rurale; în mediul rural nu există locuri de muncă şi forţa de muncă activă este forţată să migreze. În Ardeal şi Banat a existat un proces mai vechi de depopulare a satelor pe fondul unei natalităţi scăzute, astfel că în majoritatea cazurilor judeţele sunt preponderent urbane;
> Judeţele din Moldova s-au dezindustrializat masiv; în Moldova au ajuns doar 3% din investiţiile străine (în Ardeal au ajuns 23%, în sudul ţării 74% – dintre care 62% în regiunea Bucureşti-Ilfov);
> Regiunea Moldovei este subfinanţată cronic din fonduri guvernamentale (doar judeţul Cluj primeşte mai mulţi bani decât toată regiunea Moldovei la un loc); nu există programe guvernamentale de reindustrializare a zonei; Regiunea Moldovei este pe ultimul loc în ţară la numărul de kilometri de autostradă construiţi;
> Regiunea Moldovei este subreprezentată şi irelevantă politic: în ultimii 30 de ani a existat un singur premier din regiunea Moldovei, M.R. Ungureanu, cu un mandat de câteva luni. La polul opus, UDMR este mai mereu la guvernare, Grupul de la Cluj, care este transpartinic, a reuşit atrageri spectaculoase de fonduri guvernamentale, iar zona de sud deţine în permanenţă dominaţia absolută.
În concluzie, pe termen lung, lucrurile nu se vor schimba fundamental, probabilitatea cea mai mare este ca nici în viitor regiunea Moldovei să nu aibă politicieni de calibru care să se bată pentru dezvoltarea sa socio-economică, să nu beneficieze de programe guvernamentale de reindustrializare, să nu fie încurajate investiţiile străine în regiune, să nu existe locuri de muncă iar forţa de muncă să emigreze masiv. Există în regiunea Moldovei generaţii întregi de tineri născuţi şi crescuţi în Spania, Italia, Marea Britanie etc., al căror ataşament faţă de valorile naţionale este minimal. Pe termen lung, viitorul nu arată bine deloc…
Dr. ADRIAN BOTEZATU,
sociolog
Comentarii