Cel de-al doilea hram al Catedralei din Gura Humorului, sărbătorit prin binecuvântare arhierească

La 4 iulie a.c., în a doua duminică după Rusalii, Duminica Sfinţilor Români, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, s-a aflat în mijlocul credincioşilor Parohiei „Naşterea Maicii Domnului” din Gura Humorului, Protopopiatul Suceava II, cu prilejul celui de-al doilea hram – Sfinţii Români.

Ierarhul a fost întâmpinat cu flori de copii ai parohiei îmbrăcaţi în costume populare specifice locului, precum şi cu pâine şi sare, potrivit tradiţiei din Bucovina. Apoi a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte părintele protos. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, părintele prof. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, părintele arhim. Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana, părintele Dimitrie Horga, consilier administrativ, pr. Viorel Ilişoi, consilier economic, protoiereii Protopopiatelor Suceava I şi Suceava II, alături de preoţi din cuprinsul eparhiei.

La eveniment au participat oficialităţi locale, stareţi şi stareţe din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi numeroşi credincioşi care au venit cu multă bucurie pentru a primi binecuvântarea arhierească.

La finalul Sfintei Liturghii, soborul condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic a săvârşit slujba Parastasului pentru ctitorii lăcaşului de cult adormiţi întru Domnul şi pentru părintele Vasile Nuţu, fiul părintelui paroh.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul Catedralei din Gura Humorului.

În cuvântul adresat credincioşilor prezenţi, Înalt-preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic a vorbit despre importanţa locului pe care îl ocupă sfinţii în viaţa Bisericii. „Duminica Tuturor Sfinţilor, prăznuită în fiecare an în prima duminică de după Pogorârea Sfântului Duh, şi Duminica Sfinţilor Români, prăznuită în a doua duminică după Pogorârea Sfântului Duh, sunt considerate o invitaţie la sfinţenie. Primele mărturii despre cinstirea sfinţilor în prima duminică după Rusalii aparţin Bisericii din Antiohia, din secolul al IV-lea. Cât priveşte Duminica Sfinţilor Români, ea este de dată recentă. În 1992, Sfântul Sinod a hotărât ca în Duminica a II-a după Rusalii să fie pomeniţi toţi sfinţii români, ca semn al lucrării Sfântului Duh în Biserica neamului nostru. A fost un act firesc, o încununare a şirului de canonizări ale sfinţilor autohtoni, început în 16 august 1517, când a avut loc prima slujbă oficială de canonizare pe teritoriul ţării noastre, cea a Sfântului Ierarh Nifon al Constantinopolului, duhovnicul domnului Neagoe Basarab, petrecută a doua zi după sfinţirea bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş.”

În continuare, ierarhul a evidenţiat momentele importante din ultimele veacuri ale istoriei Bisericii Ortodoxe Române, când numeroşi sfinţi români au fost canonizaţi. Mai mult, Înaltpreasfinţia Sa a amintit şi care sunt condiţiile canonizării sfinţilor. „Prin canonizările sfinţilor români, spunea profesorul Teodor M. Popescu, unul dintre mucenicii Bisericii noastre în timpul comunismului, Biserica «aduce Ortodoxiei cununa luminoasă a sfinţilor ei – ierarhi, monahi, preoţi şi credincioşi – buchet de virtuţi care au rodit la noi în duhul credinţei şi al evlaviei ortodoxe». Condiţiile de fond ale canonizării, pe care le au în atenţie comisiile liturgice acreditate în acest sens, sunt: ortodoxia credinţei, proslăvirea de către Dumnezeu şi, nu în ultimul rând, răspândirea miresmei de sfinţenie după moarte şi confirmarea ei prin cultul spontan. Semnele proslăvirii de către Dumnezeu sunt moartea martirică, suferirea diferitelor persecuţii, acceptarea pustiei, săvârşirea de minuni, în viaţă sau după moarte, şi apărarea dreptei credinţe. Pentru canonizare sunt obligatorii prima şi a treia condiţie, precum şi una dintre cele ce ţin de proslăvirea de către Dumnezeu. Cea de-a treia condiţie poate lipsi numai în cazul martirilor. (…) Biserica îi prăznuieşte liturgic pe sfinţi pentru viaţa lor pilduitoare, pentru statornicia lor în credinţă, pentru caracterul lor hotărât de a sta neabătuţi pe calea binelui şi a dreptăţii, pentru bunătatea inimii lor, pentru sfinţenia vieţii lor, pentru că fac parte integrantă din Împărăţia lui Dumnezeu. În Creştinism, sfinţenia reprezintă maximul la care poate ajunge omul în viaţă, graţie Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos.”

În încheiere, ierarhul a subliniat că sfinţii sunt consideraţi prietenii lui Dumnezeu, fiind astfel buni însoţitori pe calea mântuirii – pe care oricine o poate dobândi. „Iisus ne-a chemat pe toţi la desăvârşire, la asemănarea cu Dumnezeu. Sunt numeroase cazurile în care au fost trecute în rândul sfinţilor atât persoane căsătorite, bărbaţi şi femei, cât şi familii întregi. Căsătoria nu este un impediment în calea sfinţeniei. Ea este una dintre Sfintele Taine care nu numai că nu este impediment, ci este un adevărat izvor de spor duhovnicesc prin sfinţitoarea lucrare a harului. Este adevărat că monahismul s-a constituit de-a lungul timpului într-o resursă inepuizabilă de modele ale sfinţeniei. Poate că acest lucru se datorează mai ales voturilor depuse de monahi şi condiţiilor de mediu duhovnicesc, care predispun sufletul la desăvârşire. Însă sfinţenia se regăseşte în toate categoriile sociale, în toate profesiunile şi îndeletnicirile, la toate vârstele.”

La final, părintele paroh Mircea Nuţu i-a mulţumit ierarhului pentru binecuvântare şi soborului slujitor şi credincioşilor pentru împreuna rugăciune. Părintele a amintit că în luna august a acestui an se vor împlini 10 ani de la sfinţirea Catedralei de Preafericitul Părinte Daniel, prilej de aleasă bucurie pentru întreaga comunitate. Totodată, i-a oferit Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, în semn de preţuire din partea credincioşilor parohiei, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul.

Locul în care avea să se înalţe Catedrala Ortodoxă din oraşul Gura Humorului a fost sfinţit de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen în anul 1991, la data de 5 decembrie. Piatra de temelie a bisericii cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Români” a fost aşezată în luna octombrie a anului 1994 de vrednicul de pomenire Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor de la acea vreme.

La 21 august 2011 biserica a fost sfinţită de un numeros sobor de ierarhi ai bisericii noastre, condus de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

IRINA URSACHI,

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Foto: ArhiepiscopiaSucevei.ro

Print Friendly, PDF & Email

Admitere USV

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: