Revista „Mesager bucovinean”

Tradiţia existentă în activitatea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina de-a edita revista „Mesager bucovinean”, cu subtitlul „Revistă de cultură pentru bucovinenii de pretutindeni”, s-a păstrat, e drept, cu eforturi, şi-n anul de graţie 2020.

Revista, tipărită de regulă în patru nu-mere pe an, corespunzătoare celor patru trimestre, a ajuns la cea ce-a XVII-a ediţie (serie nouă), adică 68 de numere, în medie cu 120 de pagini fiecare. Dar anul 2020 a adus şi o noutate, parţial neplăcută, în sensul că revista n-a mai fost tipărită în patru numere, ci numai în două. Explicaţia este destul de simplă: fondurile pentru tipărire au fost diminuate, în pas cu vremea.

Revista este  editată de Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, în parteneriat cu Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi şi cu Asociaţia Social-Culturală „Bucovina” din Chişinău.

Revista este tipărită cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. De semnalat şi nota de pe coperta revistei: „conţinutul acestei reviste nu re-prezintă poziţia oficială a finanţatorului”.

Cele două numere ale revistei de care facem vorbire au tematici diferite: în primul număr (65-66) articolele sunt înmănuncheate sub două teme: „Comunitatea românească din Ucraina: asociaţionism şi implicare civică” şi „Apusul răzăşiilor în nordul Bucovinei, o lecţie de istorie”.

Articolele sunt foarte bine documentate, iar unde este necesar bibliografia este bogată. Dacă-n paginile sale articolele sunt semnate de personalităţi bucovinene şi nu numai, acest lucru este datorat prof. Ştefan Hostiuc, neobositul şi talentatul redactor-şef al revistei. Colectivul de redacţie este compus din 17 personalităţi: profesori, ingineri, medici,  avocaţi, jurnalişti. Deci persoane „cu greutate” în peisajul cultural şi istoric actual.

Primul număr este deschis cu editorialul „Societatea civilă şi mass-media românească din Ucraina, în faţa unui dur examen de rezistenţă”, semnat de redactorul-şef, urmat de concluziile unei mese rotunde pe această problemă, moderator fiind Ştefan Hostiuc, iar participanţi, Marin Gherman, Ion Huzău, Mihai Mecineanu, Nicolae Moşu, Eugen Patraş, Maria Toacă şi Nicolae Şapcă.

O radiografie a situaţiei din microraionul Cernăuţi, în legătură cu comunitatea românească,  face  Eugen Patraş într-un amplu articol, iar Nicolae Moşu avertizează că „nu vom obţine mare lucru dacă nu vom fi uniţi”. Ziarista Maria Toacă face  amara constatare că „mulţi români nici astăzi nu cred că ziarul «Zorile Bucovinei», un ziar cu o tradiţie de peste o jumătate de secol, nu le va intra din nou într-o bună zi în case”.

Ion Huzău face îmbucurătoare constatare: „În prezent comunitatea românească din Ucraina are de câştigat de pe urma burselor pentru elevi, a proiectelor culturale şi altor forme de sprijin financiar din partea ţării înrudite. Totodată, în paralel, ea are mare nevoie de un sprijin puternic şi constant la nivel diplomatic”. Această constatare vine din cadrul unei mese rotunde desfăşurate cu personalităţile menţionate mai sus.

Pe baza unui amplu material bibliografic, Constantin Ungureanu face o pertinentă analiză a activităţilor culturale desfăşurate în cadrul Societăţii pe perioada  cuprinsă între 1862 şi 1944. Cred că acum ar trebui ca cineva să facă o asemenea analiză şi pentru perioada din 1944 şi până la zi.

Constantin Petre, pe baza documentelor vremii păstrate în arhive, arată care a fost efectul naţionalizării patrimoniului Societăţii ca urmare a ocupării vremelnice a teritoriului din partea de nord a Bucovinei istorice de către regimul sovietic. Păcat că autorităţile ucrainene n-au ţinut cont de faptul că urmaşa de drept a Societăţii, înfiinţată în anul 1862, este actuala Societate pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, după cum s-a înregistrat în acte la reactivarea ei în anul 1990.

Zinaida Pintileac se ridică în apărarea limbii române, cu argumente istorice, Ştefan Hostiuc  ne prezintă „Adevărul despre românii din Ucraina; între fake news şi realitate”, iar Marin Gherman ne prezintă „Lupta pentru şcoala românească. Cazul Herţa”.

Un mare cărturar şi cercetător ştiinţific, suceveanca Alis Niculică evocă personalitatea celui care a fost gazetarul, patriotul şi românul de excepţie Mircea Motrici. Cercetătorul Petru Grior ne reaminteşte de ziua neagră de 28 iunie 1940 pentru bucovinenii din Ucraina, Antoaneta Lucaşciuc evocă  trecerea celor 80 de ani de la înfiinţarea regiunii Cernăuţi, Margareta Curtescu pe cea a lui „Gheorghe Calamanciuc – îndrăgostitul de neam şi de cuvânt”, iar Mihai Nicolae se întreabă pe drept cuvânt: „Dreptul forţei sau  forţa dreptului?”, referitor la distinsul avocat internaţional Eugen Patraş, căruia, efectiv, fără un motiv plauzibil, i s-a interzis accesul pe teritoriul statelor CSI de către autorităţile moldovene deoarece s-a luptat pentru români.

Sub titlul generic de „Apusul răzăşiilor: o lecţie de istorie”, cercetătorii  Gheorghe Pitei, Dan Camer şi Ovid Ţopa încearcă să găsească motivele dispariţiei din istorie a răzăşiilor româneşti.

Cercetătoarea Antoaneta Lucaşciuc evocă figura celui care a fost distinsul medic Gheorghe E. Cuciureanu, cu origini bucovinene, născut la 13 aprilie 1813, iar Vasile Corlaşciuc ne prezintă dialogul pe care l-a purtat cu Dmytro Stepovyk, doctor în teologie şi studiul artelor, profesor la Academia Teologică din Kiev.

La capitolul „Noutăţi editoriale” se înscriu cărţile „Din toată inima, pentru Voroneţ” a Doinei Cernica; „Destinul bisericii româneşti din nordul Bucovinei în perioada sovietică” a Nataliei-Camelia Luchiniuc-Proţiuc, iar Vasile Barbuţă ne prezintă volumul „Forţa destinului sau fereastra prin care priveşti cerul” al lui Ilie Luceac. Gina Puică ne prezintă cartea „Ţara de Sus, de mai sus” a scriitoarei şi publicistei Doina Cernica. Stoina Lascu contribuie la reactivarea colecţiei Hurmuzaki, prezentând lucrarea „Documente pentru istoria românilor”.

Alexandra Lozinschi ne prezintă Liceul „Elena Doamna” din Cernăuţi, iar distinsul patriot şi cercetător bucovinean Dragoş Olaru  semnează „Solidaritate bucovineană în ani de grea cumpănă”.

Volumul se încheie cu prezentarea  „Imnului aromânilor”, atât în aromână, cât şi  în limba română, scris de Constantin Belimache în anul 1888. Spicuiesc din el: „Blestem mari s-aibă-n casă/Cari din limba lui s-a lasă.”

Volumul al II-lea (67-68) este dedicat, aproape în totalitate, „Centenarului Paul Celan  şi multiculturalismului bucovinean”, iar redactorul-şef semnează editorialul.

Universitarul Andrei Corbea ne prezintă „Celan şi Rezzori: o neînţelegere”, iar Petro Ryhlo articolul „Paul Celan în cercul  poeţilor germanofoni din Bucovina”. Se continuă cu articolul „Măcinând la morile lui Dumnezeu: Immanuel Weissglas şi Paul Celan”.

Traducerea poeziei „Fuga morţii”  a lui Paul Celan este făcută în limbile germană (Margarete şi Sulamith Haar), în limba română (Mircea Ţuglea), ucraineană (Vasilia  Stuka), poloneză (Stanislawa Jerzego Leca) şi limba rusă (Annas Glazovoi). Iar Arcadie Suceveanu  publică poeziile „Lebăda neagră Paul Celan”, „O viziune pe podul Mirabeau” şi „Epifanie”.

Laura Cheie scrie despre poezia lui Celan în articolul „Vocile lui Celan”, Grigore Crigan în „Dimensiunea cernăuţeană a unui trist poet de limbă teutonă”, iar cercetătorul Ştefan Hostiuc semnează „Meridianul, un exerciţiu de hermeneutică şi fenomenologie a actului poetic”, bineînţeles, despre „Meridianul” lui Paul Celan. Antoaneta Lucasciuc prezintă „Reflecţii pe marginea unui comics american cu subiect bucovinean”, urmând cinci poezii ale lui Paul Celan în traducerea lui George State. Scriitorul  Emilian  Galaicu-Păun ne prezintă câteva pagini din romanul „Personne Nage”, urmând câteva date din biografia autorului.

Un studiu foarte interesant ne prezintă  Grigore Grigan, intitulat „Despărţirea de Bucovina sovietică”, care este un fragment din nuvela „Iarba ochilor tăi” sau „De ce  ne iubesc femeile”, acesta încheindu-se cu câteva frânturi din biografia sa.

Scriitorul G. Petre ne prezintă Strada Domnească din Cernăuţii vechi, care în perioada interbelică s-a numit Iancu Flondor, apoi a luat numele de Olga Kobileanskaia.

Prozatoarea Doina Cernica prezintă câteva consideraţii pe marginea romanului  „Ce vină are săracu Stalin” al lui Ştefan Bucevschi, roman de sertar, considerat de autoare drept un „roman senzaţional”. El a fost scos la lumină de  Aurel Buzincu şi Mircea Irimescu, volumul având un desen de maestrul Radu Bercea.

Nicolae Costaş prezintă „O frescă de mare valoare descoperită recent pe unul din pereţii fostei Reşedinţe Mitropolitane din Cernăuţi”.  Se precizează în subsolul acestui articol, într-o notă a redacţiei, că autorul lui a fost primul care, îndepărtând vopseaua veche de pe sticla care acoperea  fresca, i-a stabilit identitatea. Iar Clementina Timuş face un călduros apel „la toleranţă şi iubire  pentru semenii noştri de altă etnie”. Pleacă de la amintirile sale de pe vremea şcolii, iar apoi trece la problema Holocaustului. Conchide că „nu vrajba, ci armonia oferă lumii o şansă sigură de existenţă”.

În continuare, Manuela Nicolae-Posescu  ni-i prezintă pe toţi membrii familiei  Vorobchievici, numindu-i, pe bună dreptate, „mari cărturari bucovineni”. Cu minuţiozitate sunt prezentaţi fiecare, cititorul având astfel posibilitatea să-şi dea seama de importanţa pe care-au avut-o aceştia în viaţa culturală, politică şi cetăţenească a Bucovinei. Regretatul profesor de istorie Traian Larionescul, eminent genealog şi  heraldist, a cărui bunică a fost o Vorobchievici, în ultimi săi ani de viaţă a întocmit arborele genealogic al acestei familii  pe ultimele 10 generaţii, începând de pe la anul 1740.

 „Dreptul la existenţă, câştigat în instanţă” (istoria  unei „optimizări” cu năbădăi a trei şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi), îl are autor pe distinsul avocat şi om de cultură Eugen Pătraş, directorul Cen-trului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi. Dânsul a fost cel care a apărat  în procesele intentate administraţiei oraşului cauza românilor din Cernăuţi. În amănunţime, distinsul intelectual prezintă în revistă acest caz, menţionându-i pe cei care s-au constituit în comitet de iniţiativă, au acţionat administraţia ucraineană în judecată, s-au prezentat la toate procesele, până la obţinerea unei sentinţe definitive  la 19 decembrie 2016. Este bine ca toţi cititorii să cunoască calvarul prin care trece comunitatea română din Cernăuţi şi nu numai!

Petru Grior ne prezintă partea a doua a articolului său „Ziua de 28 iunie 1940 în destinul românilor din actuala regiune Cernăuţi”. Toate afirmaţiile sunt susţinute de autor prin date, tabele şi mărturii, acesta fiind cercetător la arhive şi având acces la date la care nu poate ajunge oricine. Un articol care, ca şi precedentul, trebuie studiat de orice român.

Gheorghe Pitei ne prezintă condiţiile în care  partea de nord a Bucovinei istorice, respectiv  judeţele Hotin, Acherman şi Ismail, au fost incluse, fără voinţa locuitorilor,  în Republica Sovietică Socialistă Ucraina, spre luarea-aminte a celor care vieţuiesc pe acele meleaguri. În aceeaşi tematică se înscrie articolul „Maramureş şi Bucovina, două provincii cu destin similar”, semnat de Ionică Vasilaş.  Iar Echim  Vancea abordează aceeaşi temă în articolul „Apşa – un valoros document publicistic  de informare şi de recuperare a istoriei românilor din dreapta Tisei”. În aceeaşi temă se înscriu articolele „Cartea neamurilor de dincolo de apă” (Gheorghe Pârja) şi „Volohii din Poroşcovo” (Vasile Ona).

O temă foarte interesantă, actuală şi stringentă  abordează Ştefan Hostiuc în articolul „Dialogul provinciilor prin reviste de cultură”.  Aici menţionează şi mesele rotunde, şi simpozioanele care au fost organizate în provinciile româneşti pe această temă.

Antoaneta Marinescu-Lucasciuc şi Maria-Gabriela  Suliman evocă personalitatea lui Emanuel V. Costin (Kostin), medic unionist bucovinean, decedat în 1871. Redactorul-şef al publicaţiei îşi face datoria şi ne prezintă scurte note biografice despre cele două autoare.

Gina Puică ne prezintă recenzia cărţii „Dulce-amar de Bucovina”, scrisă de Doina Cernica şi Maria Toacă. Prezentarea este făcută în amănunţime, pe capitole.

Pentru a ne face cunoştinţă cu un ansamblu folcloric renumit, Spiridon Pralea prezintă Ansamblul „Mara” din Sighetul Marmaţiei în turneul său  prin Transcarpatia şi nordul Bucovinei, demonstrând astfel că există o legătură culturală între  românii bucovineni trăitori şi pe alte meleaguri.

La aniversări facem cunoştinţă cu poetul-academician (numit de  Ştefan Hostiuc „poetul-arcaş”) Vasile Tărâţeanu, la împlinirea a 75 de ani de viaţă.

Iar pentru cei trecuţi pe plaiul fără dureri se aprinde câte o lumânare  – Mircea Lutic (Arcadie Suceveanu), Gheorghe Nandriş (Maria Toacă) şi Dimitrie-Sandu Ţopa (Ştefan Hostiuc), membri ai Societăţii noastre, care au desfăşurat o activitate rodnică şi îndelungată în cadrul acesteia.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: