„Este cazul unui bebeluş…”, dar şi al altor zeci de copii

În mijlocul dezechilibrelor sociale şi economice, copiii sunt cei mai vulnerabili membri ai familiei, iar fără intervenţia instituţiilor de protecţie soarta multora dintre ei ar fi dramatică.

Statisticile arată că, anual, zeci de copii din judeţul Suceava ajung în sistemul de protecţie atunci când cei care i-au adus pe lume îi lasă flămânzi, nespălaţi, nu-i duc la medic, îi ţin departe de grădiniţă şi şcoală, îi transformă în victime ale abuzurilor fizice şi emoţionale.

Dar statul nu smulge copilul de lângă părintele natural. Intervenţia oficialilor este drastică doar în cazul în care viaţa şi sănătatea celui mic sunt în pericol. În majoritatea situaţiilor însă, aceştia urmează procedurile legale, oferind mai întâi susţinere şi diferite servicii sociale, astfel încât minorii să rămână acolo unde le este totuşi cel mai bine, în familie. Asta chiar dacă familia înseamnă o bunică, un unchi sau o mătuşă care nu au o situaţie materială grozavă, pentru că acolo unde există afecţiune şi asumarea responsabilităţii pentru copil, sărăcia nu este motiv de separare a minorului de cei de-un sânge cu el.

Mai ajung copii în asistenţă maternală şi tot mai rar în centre (pentru că dispar pe rând), atunci când mama şi tata se scutură de orice responsabilitate faţă de cei cărora le-au dat viaţă şi pleacă în lume în căutare de altceva. Şi mai sunt situaţiile în care părinţii care nu au la cine altcineva să apeleze, îşi lasă de bună voie copiii în grija statului pentru că au nevoie să plece să facă bani.

Sentimentele, propria conştiinţă sau faptul că au strâns ceva bănişori muncind prin lume le dau multora dintre adulţii care au renunţat o vreme la copii curajul de a reveni la rostul lor ancestral, aşa că se întorc să le poarte de grijă. Între timp, statul, prin oameni buni, specializaţi şi plătiţi să-şi asume rolul de părinte şi educator, încearcă să le oblojească celor mici tristeţea cu care cresc departe de cei care le-au dat viaţă.

Dar mai sunt şi presupuşi părinţi care nu se mai întorc niciodată…

29 de nou-născuţi abandonaţi imediat după naştere

Pandemia care a generat pierderea multor locuri de muncă şi adâncirea stării de sărăcie nu pare să fi afectat numărul de minori din judeţ pe care Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava s-a văzut nevoită să-i ia sub aripa sa. Se poate spune astfel că acel „soi” de părinte care-şi neglijează şi îşi oropseşte copilul este la fel de iresponsabil şi crud, indiferent de vremurile pe care le trăim. Cel puţin asta rezultă din statistica instituţiei care arată că în primele 10 luni ale anului 2020 au fost preluaţi în sistemul de protecţie 145 de minori, cu 9 mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mai mulţi anul acesta decât în 2019 sunt pruncii de până la un an abandonaţi de mame, în mare majoritate imediat după naştere, astfel că 29 de nou-născuţi au ajuns în grija asistenţilor maternali.

Elocvent în acest sens este un caz instrumentat de Serviciul Urgenţe al DGASPC Suceava, detaliat pentru „Crai nou” de către cei care s-au ocupat de el.

„Este cazul unui bebeluş de numai o lună, care a ajuns în atenţia instituţiei noastre printr-o sesizare scrisă din partea Maternităţii Vatra Dornei. Ni se aducea la cunoștință faptul că mama nou-născutului nu doreşte să se ocupe de creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia.

Nou-născutul a fost diagnosticat cu o boală care necesită tratament, două săptămâni fiind nevoie de tratament în spital. La începutul lunii septembrie 2020, mama a declarat că doreşte o măsură de protecţie pentru copil, iar după câteva zile a plecat din spital, lăsându-l în grija personalului maternităţii.

Conform anchetei sociale eliberate de primăria de domiciliu şi a cererii mamei, s-a instituit o măsură de protecţie în regim de urgenţă pentru nou-născut, la un asistent maternal profesionist, care îşi va asuma rolul matern pe care mama naturală l-a refuzat” au comunicat reprezentanţii DGASPC Suceava.

În grija asistenţilor maternali au mai intrat anul acesta alţi 46 de copii, cu vârsta între un an şi 6 ani, încă 43 de minori cu vârste între 7 şi 13 ani, dar şi 27 de adolescenţi care au între 14 şi 18 ani, parte dintre ei ajungând şi în centre rezidenţiale din judeţ.

 Jumătate dintre copiii preluaţi în sistemul de protecţie sunt fraţi

De la începutul anului 2020, Protecţia Copilului Suceava a primit din partea primăriilor, spitalelor, persoanelor fizice, sute şi sute de sesizări referitoare la situaţii nefireşti ale unor minori aflaţi în situaţii de risc din caza violenţei în familie, a neglijării, abuzurilor, a abandonului. Aproximativ două treimi dintre ele au fost confirmate şi, în marea lor majoritate, prin acordarea de servicii de specialitate, cu intervenţia autorităţilor locale, a bisericii, şcolii, medicului, s-a decis măsura păstrării lor în familie, dacă nu lângă părinţi, la rude apropiate. Pentru 145 însă, aceste măsuri au fost imposibile. Deseori a fost necesară chiar scoaterea dintr-o familie a tuturor copiilor, pentru că părinţii s-au dovedit, în acele momente şi în acele circumstanţe, „toxici” pentru ei. Astfel, în 10 luni, în centre şi în casele asistenţilor maternali profesionişti din judeţul Suceava şi-au găsit loc să-şi continue viaţa şi educaţia nu mai puţin de 24 de grupe de fraţi; 12 a câte 2 fraţi, 6 a câte 3 fraţi, 4 a câte 4 fraţi şi două grupe a câte 6 fraţi, în total, circa jumătate din numărul copiilor preluaţi anul acesta în sistemul de protecţie.

Nu cunoaştem, în parte, motivele pentru care zecile de copii din judeţul Suceava s-au aflat şi anul acesta în situaţii de risc, dar trista realitate a anilor precedenţi pare să nu se schimbe. În cele mai multe cazuri este vorba de copiii care au crescut la mila Domnului, fără interes din partea părinţilor care nu i-au hrănit cum trebuie, i-au lipsit de grijă, atenţie, condiţii elementare de igienă, de educaţie. În prea multe dintre situaţiile sesizate instituţiei judeţene de protecţia copilului este vorba însă şi de minori abuzaţi emoţional, fizic şi chiar sexual.

Pentru că statisticile înseamnă de fapt suflete de copii fără copilărie, mărturiile reprezentanţilor DGASPC Suceava sunt, din nou, cele mai grăitoare:

„Cazul celor 6 minori dintr-o comună limitrofă Sucevei a ajuns în atenţia instituţiei noastre în vara acestui an, ca urmare a unei sesizări din partea Spitalului Judeţean «Sf. Ioan cel Nou» Suceava. Ni s-a adus la cunoştinţă faptul că o minoră în vârstă de 12 ani s-a prezentat cu mama ei la spital declarând că a fost victima unui abuz sexual. În acest caz au fost sesizate organele în drept.

Mama mai avea 5 minori în întreţinere (familie mono-parentală), care la rândul lor erau neglijaţi din punct de vedere medical, nu frecventau cursurile şcolare şi erau obligaţi să practice cerşetoria.

În urma numeroaselor vizite ale reprezentanţilor DGASPC Suceava şi ai primăriei, mama celor 6 minori şi-a luat angajamentul cu privire la creşterea, îngrijirea, supravegherea şi educarea acestora. Dar ea nu a respectat măsurile impuse şi, pentru că s-a opus instituirii unei măsuri speciale de protecţie pentru copii, cazul a fost înaintat instanţei de judecată cu propunerea de «instituire a măsurii plasamentului în regim de urgenţă la asistent maternal profesionist pentru cei 6 minori».

La propunerea noastră, instanţa a stabilit măsura plasamentului de urgenţă pentru cei 6 minori la asistenţi maternali profesionişti din aceeaşi localitate, astfel încât fraţii să poată menţine legătura între ei. Minora agresată a intrat într-un program de terapie şi consiliere psihologică.

Pe perioada plasamentului de urgenţă, drepturile şi obligaţiile părinteşti sunt suspendate” a transmis Nadia Creţuleac, director executiv DGASPC Suceava.

Asistenţa maternală, cea mai normală variantă de creştere a minorilor abandonaţi

Urmând o strategie naţională care a început acum mai bine de 25 de ani, centrele rezidenţiale tradiţionale, acele locuri pe care le-am numit „cămine de copii”, s-au închis în marea lor majoritate, fiind înlocuite de servicii sociale mult mai eficiente, profesioniste, mai omeneşti şi mai aproape de normalitatea traiului în comunitate, în creşterea şi educarea minorilor pe care statul este nevoit să-i preia în grijă. Cele puţine care încă mai funcţionează au un număr mic de copii, în majoritate adolescenţi, dar şi zilele acestor centre sunt numărate.

Cea mai mare parte a minorilor scoşi din familie duc o viaţă demnă şi liniştită în plasament în reţeaua de asistenţi maternali profesionişti, reţea care îşi dovedeşte eficienţa şi se dezvoltă continuu, de la începutul anilor 2000 încoace.

La sfârşitul anului trecut, DGASPC Suceava informa că peste 560 de copiii sănătoşi şi cu dizabilităţi erau îngrijiţi în mijlocul unor familii ce şi-au asumat rolul de mamă şi tată în locul părinţilor naturali care, dintr-un motiv sau altul, i-au abandonat.

Mai mult, la începutul anului 2019, legislaţia a interzis instituţionalizarea minorilor sub 7 ani şi a impus plasarea acestora doar în grija unui asistent maternal profesionist, şi nu doar a minorilor sub 3 ani, cum era anterior, ceea ce a conferit reţelei de „părinţi” plătiţi de stat şi mai multă responsabilitate.

În acest sens, instituţia de protecţie a judeţului Suceava a devenit anul trecut partener în proiectului „Team-Up: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor”, ce are ca scop reducerea numărului de copii şi tineri plasaţi în instituţii, prin consolidarea reţelei de asistenţi maternali profesionişti.

În acest proiect, în perioada 2019-2023, vor fi pregătiţi şi vor intra pe rând „în pâine” încă 150 de asistenţi maternali, care se adaugă celor aproape 390 câţi erau la începutul anului trecut în judeţ. Deja 25 au fost angajaţi în 2019, alţi 40 vor urma aceeaşi procedură anul acesta, ceilalţi 75 trebuind să intre în sistem până la finalul anului 2023.

„Creşterea numărului de asistenţi maternali este menită să asigure sustenabilitatea eforturilor de tranziţie de la servicii sociale furnizate în sistem instituţionalizat către servicii asigurate la nivelul comunităţii. În condiţiile în care plasamentul copiilor sub 7 ani în instituţii este interzis prin lege, dezvoltarea prin acest proiect a reţelei de asistenţă maternală contribuie direct la asigurarea unei alternative de protecţie de tip familial pentru copiii care vor necesita o măsură specială de protecţie” declara Nicoleta Danieliuc, purtătorul de cuvânt al DGASPC Suceava, acum câteva luni.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: