> Noi am reflectat 4 luni ce ar trebui să facem > Nu s-a reuşit pregătirea sistemului de sănătate publică şi nici a asistenţei medicale cu creşterea numărului de paturi ATI
Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Alexandru Rafila, a declarat recent pentru News Bucovina că în lunile de vară autorităţile din ţară nu s-au pregătit pentru al doilea val al pandemiei, despre care toată lumea preconiza că va lovi Europa în luna septembrie şi că timp de 4 luni a fost o perioadă de meditare asupra a ceea e trebuie făcut.
„Multe dintre acţiunile şi măsurile care ar fi trebuit luate ar fi trebuit să se desfăşoare în timpul verii. În general, în UE, vara a fost un moment de respiro, dar ţările s-au pregătit. Noi, probabil că am reflectat foarte mult timp, 3-4 luni ce ar trebui să facem şi, probabil, din cauza asta nu am reuşit să pregătim, pe de o parte, direcţiile de sănătate publică, să pregătim şcolile, să pregătim pieţele agroalimentare, încât ceea ce era preconizat şi toată lumea discuta despre luna septembrie ca fiind luna când un al doilea val va lovi Europa, astfel încât luna septembrie să ne găsească mai bine pregătiţi” a spus Rafila.
Românii ar trebui să fie mai întâi predictivi, iar apoi reactivi
El a arătat că nu poate spune că este o situaţie legată de acest guvern, dar în general este o anumită mentalitate care ar trebui schimbată, pentru ca românii să nu mai fie reactivi, ci să fie predictivi şi să-şi dea seama că lucrurile vor avea o anumită evoluţie şi să se pregătească pentru acea evoluţie, încât să putem controla fenomenele care pun în pericol sănătatea populaţiei.
„Lucrul acesta s-a făcut foarte puţin şi în momentul de faţă ne confruntăm cu nişte consecinţe care nu sunt uşoare. Mi-e teamă că în următoarele săptămâni evoluţia se va agrava şi nu mă interesează numărul de cazuri care se înregistrează în fiecare zi, cât mai ales incapacitatea sistemului de sănătate de a acorda asistenţă medicală tuturor” a spus reprezentantul României la OMS.
Mortalitatea este în creştere
El a arătat că un lucru care ne va afecta pe toţi, emoţional şi colectiv, dar şi individual, este creşterea mortalităţii.
„Deja sunt semne foarte clare că mortalitatea este în creştere şi, probabil, această tendinţă va continua câteva săptămâni” a spus Alexandru Rafila.
El consideră că în primul rând trebuia pregătit sistemul de sănătate publică.
„Lumea trebuie să înţeleagă că acest sistem de sănătate publică nu se ocupă cu acordarea de îngrijiri medicale, ci se ocupă de protejarea comunităţilor. Ameninţările la adresa sănătăţii publice sunt diverse. Acum avem o ameninţare sub forma unei boli infecţioase. Atunci, autorităţile de sănătate publică trebuie să facă două lucruri. Să identifice rapid cazurile de infecţie, să identifice contacţii persoanelor infectate, să-i izoleze, să-i testeze şi să întrerupă transmiterea. Este o chestiune de manual” a spus Rafila.
El a arătat însă că lucrul acesta nu se întâmplă în toată ţara sau se întâmplă târziu, ori, în unele locuri, nu se întâmplă deloc.
Undeva se rupe filmul, nu putem face anchete epidemiologice
„Dacă o persoană infectată este investigată din punctul de vedere al anchetei epidemiologice după 5 zile după ce este testată pozitiv, nu poţi afla care sunt contacţii, să-i testezi, să-i izolezi, în acest interval de timp boala se răspândeşte” a precizat Alexandru Rafila.
El a subliniat că mărirea capacităţii de testare ţine tot de partea de sănătate publică.
„Se referă la o echilibrare a capacităţii de testare la nivel naţional şi o extindere. Pe măsură ce am mai multe cazuri, trebuie să testez mai mult. Eu acum constat că noi, acum, când avem 10.000 de cazuri pe zi, facem acelaşi număr de teste ca şi atunci când aveam 5.000 de cazuri. Undeva se rupe filmul, pentru că înseamnă că nu putem să facem anchete epidemiologice, să solicităm teste încât să ţinem lucrurile sub control” a apreciat reprezentantul României la OMS.
Mai mult, tot legat de testare el a arătat că este importat şi controlul de calitate şi că trebuie să existe siguranţa că toate aceste teste se fac în condiţii de calitate.
El a arătat că a propus Ministerului Sănătăţii, în urmă cu 6 luni, dar şi în urmă cu 3 luni, să fie înfiinţate patru-cinci centre de excelenţă pe lângă universităţile de medicină, care să facă în primul rând trainingul personalului care lucrează în laboratoarele care fac diagnostic, iar personalul să fie evaluat şi să fie antrenate tot mai multe persoane, dacă se doreşte creşterea capacităţii de testare, mai ales că pentru diagnosticul molecular e nevoie de experienţă şi practică îndelungată.
Potrivit acestuia, mai trebuie introdus şi controlul extern de calitate, practicat în toată Europa, pentru a fi siguri că aceste laboratoare lucrează în condiţii de calitate şi că rezultatele testelor sunt corecte.
El a spus că aceste lucruri se puteau pregăti în cursul verii, dar că nu s-au întâmplat.
În ceea ce priveşte activitatea de asistenţă medicală şi de creştere a numărului de paturi de terapie intensivă, Alexandru Rafila a spus că toţi vedem în fiecare zi angajamente.
„Astăzi mai suplimentăm cu 20, cu 50, cu 100. Noi nu am ştiut de la început câte paturi de terapie intensivă sunt în România, cel puţin după declaraţiile pe care le-am urmărit. În luna iulie, ministrul Tătaru a declarat că în România sunt 4.000 de paturi de terapie intensivă operaţionale, din care 2.000 în spitale Covid. Acum constatăm că în urma eforturilor făcute de Ministerul Sănătăţii numărul de paturi a ajuns undeva la 1.200” a spus Alexandru Rafila.
Paturile ca paturile, dar medicii…
El a arătat că, din cauză că nu există consistenţă în ceea ce se declară şi ceea ce se face, apar confuzii.
„Nu mă interesează numărul de paturi decât în măsura în care pot asigura asistenţă medicală pacienţilor. Cine deserveşte aceste paturi? Eu trebuie să am un personal medical specializat. Numărul medicilor de terapie intensivă este limitat şi e normal să fie aşa şi trebuie să ştim că aceşti medici nu deservesc doar pacienţii infectaţi Covid-19, ci şi multe alte patologii” a mai spus Rafila.
El a subliniat că nu se pot aloca toate paturile şi toţi medicii în terapie intensivă pacienţilor cu Covid-19, pentru că atunci se generează o situaţie profund nedreaptă şi foarte periculoasă mai ales că oamenii cu tot felul de alte afecţiuni nu ar putea beneficia de asistenţă medicală.
„Există o recomandare la nivel european în care se solicită statelor membre să pregătească specialişti din alte specialităţi decât terapia intensivă, prin cursuri intensive, astfel încât ei să poată să îngrijească, limitat sau sub coordonarea unui medic de terapie intensivă, pacienţii infectaţi. Acest lucru se adresa inclusiv României. Nu s-a făcut nimic toată vara” a mai declarat Alexandru Rafila. (N.B.)
Comentarii