PSD Suceava 2020

Arhimandritul Antonie Brehuescu, stareţul Mănăstirii Piatra Tăieturii

(† 24 octombrie 2020)

A venit într-o creastă de munte cu rânduiala învăţată la mănăstirea de metanie, să zidească în cele văzute şi în cele nevăzute.

Părintele arhimandrit Antonie Brehuescu, stareţul Mănăstirii Piatra Tăieturii, a trecut la cele veşnice sâmbătă, 24 octombrie 2020. De pe o creastă din împărăţia munţilor, unde L-a slujit pe Dumnezeu şi i-a slujit pe credincioşi cu dragoste şi râvnă, smeritul părinte a trecut la înălţimile spre care a privit o viaţă întreagă – cele ale Împărăţiei cerurilor.

Părintele arhimandrit Antonie s-a născut pe 9 august 1962 în comuna Coşula, judeţul Botoşani, fiind unul dintre cei şase copii ai familiei Gheorghe şi Maria Brehuescu. Din această familie, părinţii şi trei copii au intrat în viaţa monahală.

A fost călugărit în obştea părintelui arhimandrit Ilie Cleopa

La vârsta de 18 ani, de sărbătoarea Întâmpinării Domnului, pe 2 februarie 1980, şi-a îndreptat sufletul şi paşii către Mănăstirea Sihăstria Neamţ. Aici, în obştea care îl avea ca părinte duhovnicesc pe părintele arhimandrit Cleopa Ilie, a fost călugărit în 17 ianuarie 1986.

Dumnezeu l-a ales ca, după căderea regimului comunist, să fie cel care să refacă o mănăstire nu doar închisă, ci şi demolată în timpul comunismului – Piatra Tăieturii, Suceava. Aceasta a fost înfiinţată şi sfinţită în 1933, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, de către Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei. Regimul comunist a desfiinţat-o, prin decretul 410/1959, iar în 1962 a fost demolată.

La 1 iunie 1990 s-a reînfiinţat mănăstirea, iar în 10 noiembrie 1991 stareţ şi purtător de grijă la rezidirea ei a fost numit părintele Antonie Breuhescu.

A venit să zidească în cele văzute şi cele nevăzute

A venit într-o creastă de munte cu rânduiala învăţată la mănăstirea de metanie, să zidească în cele văzute şi în cele nevăzute.

Dintre cele văzute, martore sunt biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului, paraclisul cu hramul Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, troiţa Sfântul Antonie cel Mare, peştera Sfânta Cruce, un arhondaric şi celelalte clădiri ale mănăstirii, toate frumoase şi îngrijite.

Despre cele nevăzute, mărturie pot da credincioşii care au găsit în acest locaş aflat la cota 1700 o poartă către Împărăţia cerurilor. În mod special pentru clericii şi credincioşii români şi grupurile de copii din nordul Bucovinei – regiunea Cernăuţi, Părintele Antonie a fost părinte şi gazdă mult iubită când au venit de hram, cu colinda la Crăciun şi în zilele altor praznice împărăteşti. Pe crucea pe care şi-a pregătit-o pentru mormântul său, a scris acest cuvânt inspirat de la Sfântul Antonie cel Mare: „Viaţa şi veşnicia mea au depins de ceilalţi. Căci, dacă l-am câştigat pe fratele meu, L-am câştigat pe Dumnezeu.”

Deşi a vieţuit într-un loc aspru, a rămas cu inima deschisă, iar viaţa de ascultare şi-a întemeiat-o pe acest cuvânt: „Fără ispite şi fără încercări nu ajunge nimeni în Rai”.

Veşnica lui pomenire!

Protos. DOSOFTEI DIJMĂRESCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: