> Consider în continuare că este vorba despre o eroare de raportare şi că ar trebui să se analizeze mai bine câte teste s-au făcut pe cetăţeni din judeţul Suceava
Mihai Dimian a spus că USV, într-o primă etapă, a încercat să facă ceea ce a considerat că este urgent şi lipseşte în zona Sucevei, respectiv partea de testare.
„Constatam, discutând cu medicii de la Boli Infecţioase din spital, că rezultatele la teste veneau foarte târziu. Chiar şi în cazul medicilor se ajunsese la 48-72 de ore şi nu mai spun că în cazul celorlalte persoane se aştepta 4-5 zile la început, iar ulterior se aştepta şi două săptămâni pentru rezultatul unui test. Evident, după două săptămâni era deja inutil” a spus prorectorul USV.
El a explicat că, în perioada de început, personalul USV a încercat să acţioneze pe măsura cunoştinţelor şi competenţelor.
„Noi am implementat o linie de testare. A fost probabil o confuzie la început şi a afectat şi strategia, probabil, la nivel zonal, pentru că lumea se aştepta să fie un aparat unde introduci pe de o parte probele luate de DSP, iar pe cealaltă parte iese rezultatul, aşa cum ne aşteptăm de la probele de sânge obişnuite. În acest caz există un proces destul de laborios de pregătire a probelor înainte de a fi introduse în aparatul PCR, iar acest proces de pregătire a probelor poate să ia şi o oră sau chiar mai mult. Noi, încercând să implementăm întreaga linie, adică toate echipamentele necesare de pregătire, am constatat că putem să automatizăm anumite părţi ale acestui proces de prelucrare, lucru care nu se întâmplase nici la Iaşi şi nici la Institutul «Matei Balş» din Bucureşti la acel moment. Iaşiul, chiar după implementare, văzând că sunt anumite dificultăţi de autorizare la spital, m-au sunat să transfer la DSP Iaşi linia respectivă şi a confirmat în felul acesta linia noastră şi faptul că dublasem capacitatea de testare faţă de ce puteau face ei la acel moment. Ei făceau cam 100 de teste pe zi, iar din calculele noastre ieşeau peste 200 de teste pe zi, aspect care a fost confirmat ulterior” a spus Mihai Dimian.
El a explicat că cercetătorii de la USV nu aveau probleme în utilizarea aparatelor, pentru că le utilizau deja de un an de zile, iar problema era o nouă metodă de testare.
„Noi am lucrat pe bacterii, iar aici era vorba de viruşi şi trebuie respectată o anumită procedură. Eu luasem metodologia din SUA, am tradus-o şi am aplicat-o aici, dar doream să fim siguri că lucrurile sunt conforme cu ceea ce se întâmplă la ora actuală în ţară şi să vedem dacă este ceva de îmbunătăţit” a spus prorectorul USV.
Mihai Dimian a explicat că din acest motiv s-a dorit ca, pe lângă colaborarea pe care o avea telefonic cu profesori şi cercetători de la „Matei Balş”, să existe şi un stagiu de instruire a personalului care va lucra pe linia de testare instalată de USV.
„Din păcate, vizita colegilor de la SJU Suceava şi USV s-a suprapus peste şocul îmbolnăvirilor de la Suceava, testări care au dat rezultat pozitiv şi s-a creat aşa masiv ideea unui focar la Suceava, iar atunci cei de la «Matei Balş» au spus «staţi să vedem, să testăm, să nu aveţi probleme şi vedem după aia». După aia oamenii au venit acasă şi am comparat probele pe care le-am obţinut noi şi rezultatele acestora cu rezultatele obţinute în alte centre, iar în felul acesta am validat metoda noastră, care a fost ulterior folosită” a menţionat prorectorul USV.
El a mai spus că a avut o colaborare şi la nivel local, şi la nivel naţional şi că a înţeles inclusiv limitările care există într-o perioadă de criză.
„Într-adevăr, era o întârziere în care administraţia central-naţională acţiona şi ceea ce se întâmpla la Suceava. Constatam cu surprindere că ceea ce vorbesc ei că se va întâmpla, poate, în România, la Suceava deja se întâmpla şi nu se luau măsurile respective. De exemplu, ei spuneau că vom ajunge să trimitem pacienţii cu forme uşoare în izolare acasă sau în alte zone, pentru că nu vom mai avea locuri în spitale, şi ne pregătim pentru asta. Din Suceava mă sunau oameni şi întrebau unde să se izoleze, că au un apartament cu două camere” a arătat profesorul universitar sucevean.
El a adăugat că astfel se poate vedea modul în care administraţia centrală privea aceste lucruri, uitându-se pe nişte statistici naţionale, care nu se potrivea deloc cu situaţia de la Suceava.
„Ei se uitau pe nişte statistici, acţionau conform acelor statistici, pentru că aveam un maxim la Suceava, dar nu un maxim care să genereze panică. Am insistat la momentul respectiv. Nu ştiu dacă am fost bine înţeles. Panica a generat mai multe cazuri decât putea să genereze în mod normal” a spus Dimian.
Potrivit acestuia, prezentarea situaţiei de coşmar din Suceava poate că trebuia mai bine gestionată, iar atunci situaţia de la Suceava putea fi administrată mai uşor.
„Faptul că aceiaşi oameni stăteau la 2 metri distanţă la coadă la un magazin alimentar dimineaţa, iar la prânz se îmbulzeau la testare arată că a fost vorba de o acţiune generată de panică, iar acea panică a fost influenţată de acele imagini, de acea perspectivă de coşmar ce era prezentată în legătură cu Suceava. Acest lucru trebuia controlat mult mai bine la nivel naţional, pentru ca lucrurile să se desfăşoare într-un ritm în care lucrurile puteau fi administrate mult mai uşor în Suceava” a spus Mihai Dimian.
Prorectorul USV consideră că şi situaţia statistică nu reflectă realitatea, întrucât sunt amestecate date.
„Numărul de persoane pozitive depinde de numărul de teste. În ciuda a ceea ce se afirmase la început, că facem îndeajuns de multe teste, nu făceam îndeajuns de multe teste, însă în Suceava am fost surprins, când au început să se publice aceste date, de numărul scăzut de teste. Se publicau 10000 de teste şi spuneam că avem 3000 de persoane infectate” a spus Dimian.
El a arătat că unele teste se repetă din diverse motive şi părea că aproape jumătate din cei testaţi sunt pozitivi în Suceava.
„Eu consider în continuare că este o eroare de raportare şi consider că ar trebui să se analizeze mai bine câte teste s-au făcut pe cetăţeni din judeţul Suceava. Am impresia că sunt nişte date amestecate acolo. Nu sunt luate în considerare toate. La recoltare le luăm după domiciliu, iar la raportare nu după domiciliu, ci după unde s-a desfăşurat prelucrarea probelor” a spus Dimian.
El a estimat că mai sunt zeci sau poate sute de teste trecute ca persoane infectate, probabil fiind peste 100 de astfel de situaţii raportate în plus.
„Au fost erori. Eu vorbesc de ani de zile – lăsând la o parte DSP. Institutul Naţional de Statistică ne solicită date care se pot interpreta diferit de diferite instituţii şi, drept urmare, la final, eu nu mă pot baza pe datele INS. Eu nu pot să spun, după 10 ani de lucru în cercetarea din România, câţi cercetători are România, pentru că o universitate consideră că şi cadrele didactice sunt cercetători, ceea ce e normal, iar altă universitate consideră că numai cei angajaţi pe poziţia de cercetător sunt cercetători şi îi raportează” a spus Dimian.
El consideră că statisticile trebuie efectuate cu informaţii foarte precise, regulile trebuie să fie şi ele precise, iar rezultatele, verificate.
„Asta mă miră, că nu se verifică aceste date, pentru că cei care au centralizat informaţiile au cerut inclusiv raportul de testare. Nu au luat doar tabele şi le-au pus la un loc. Aveau posibilitatea să verifice acele informaţii, să verifice nume care se repetă şi aşa mai departe” a spus Mihai Dimian.
Prorectorul USV a constatat că, pe de altă parte, sunt instituţii politizate care nu ar trebui să fie politizate. „Cu toată colaborarea bună pe care o am cu ISJ, cu directorii de şcoală, şi mulţi chiar îşi merită locul respectiv, faptul că se implică politicul în tot acest sistem de administraţie educaţional este un lucru negativ care afectează educaţia. La fel se întâmplă, iată, şi în sănătate” a spus Mihai Dimian.
Universitarul sucevean consideră că modul în care se fac numirile şefilor de instituţii afectează funcţionarea respectivelor instituţii.
„Dacă important este să asigurăm diverse posturi de conducere pentru colegii de partid şi relaţii, atunci este clar că nu găsim cele mai bune persoane care să administreze o anumită instituţie şi acest lucru se reflectă după aceea în funcţionarea instituţiei” a precizat Mihai Dimian.
El a mai arătat că o altă problemă constatată este că nici procesul de informatizare în administraţie nu a fost realizat.
„Există acel numit proces de informatizare care nu a mai avut loc. Luam nişte hârtii pe care le transcriam într-un fişier .xl, transmiteam sms-uri. Toate aceste lucruri care s-au întâmplat la DSP se întâmplă în majoritatea instituţiilor de stat. Există o inerţie majoră în informatizare, informatizare care acum te-ar fi ajutat foarte mult” a spus prorectorul USV.
El a precizat că într-o zi sau două cei din USV au reuşit să implementeze la DSP, pe partea de informatizare, anumite măsuri care le-au ajutat foarte mult munca şi a arătat că se putea uşura şi mai mult dacă se implementau şi alte două propuneri, care aveau însă nevoie de implementarea STS, iar atunci cei din DSP se puteau concentra pe alte aspecte.
Mihai Dimian a arătat că a propus ca, pentru introducerea datelor, să se folosească scannerele de la alegeri, care făceau procesul de înscriere a datelor mult mai uşor. Dar nu ştie motivele pentru care nu s-au aplicat. Unul dintre ele ar fi fost cel legat de protecţia datelor cu caracter personal, deşi crede că GDPR nu poate fi mai important decât sănătatea oamenilor sau economia naţională. (N.B.)
Comentarii