În seara zilei de joi, 27 februarie, la salonul vienez al hotelului „Turist” din Fălticeni, Asociaţia „Fălticeni Cultural” a organizat a doua ediţie a „Balului vienez”. Manifestarea are rolul de a reînvia valorile unei epoci apuse, ce a avut un rol marcant în cultura acestui oraş, pentru că aici, încă de dinaintea Primului Război, apoi în perioada interbelică, în sala de bal de la etajul Primăriei şi mai apoi în fostul cinematograf „Popular”, balurile erau principalele ocazii pentru doamne, domnişoare, domni şi cavaleri de a ieşi în lume şi de a face, pe lângă dovada bunăstării şi a bunelor maniere, şi pe cea bunătăţii, căci de cele mai multe ori balurile aveau şi un scop filantropic. Balurile respectau întru totul eticheta unui bal vienez, ce presupune o ţinută şi un comportament distinse, elaborate conform convenţiilor din acele vremuri; domnii aveau o ţinută clasică, în general frac, în timp ce doamnele etalau cele mai la modă toalete de seară şi bijuterii.
Muzica de vals vienez a evoluat odată cu timpul, modernizându-se şi adaptându-se diferitor tendinţe, dar păstrându-şi caracterul clasic şi romantic. Ritmul de vals vienez a rămas unul dintre cele preferate pentru compozitori, fie că vorbim de clasicii Mozart, Johann Strauss sau contemporanul Eugen Doga. Clasic şi plin de romantism, valsul este alegerea preferată a mirilor pentru primul dans în calitate de soţ şi soţie şi asta pentru că valsul a adus cea mai mare schimbare în dans din istorie. Înainte de apariţia acestuia, dansurile erau practicate în formaţie, cu mişcări repetitive, cu schimbări repetate a poziţiei dansatorilor pe ringul de dans. Odată cu apariţia valsului vienez, fiecare pereche de pe ring a devenit independentă de celelalte, dansând într-o poziţie apropiată…
Respectând tradiţia, în cadrul unui bal vienez există o orchestră de dans, iar la Fălticeni a fost cvartetul „Passione”, orchestră care nu a cântat însă numai valsuri. Aşa cum am aflat chiar de la studenţii de la coregrafie, ar fi mult prea solicitant să se cânte şi danseze numai vals, care este un dans rapid şi dificil, motiv pentru care la bal există un amestec de muzică; pe lângă valsuri, se dansează şi pe ritmuri sud-americane: tango, cha cha, jazz sau latino.
Printre cei peste 300 de fălticeneni, suceveni, ieşeni şi botoşăneni prezenţi la bal, s-au numărat şi reprezentanţi ai mediului de afaceri local, dar şi cei trei localnici care şi-au anunţat candidatura la funcţia de primar al municipiului la alegerile din luna iunie: Gheorghe Cătălin Coman, George Mîndruţă şi Ionel Vasiliu.
După aproape 100 de ani, s-a reînnodat istoria balului vienez de la Fălticeni
În mod tradiţional, sezonul balurilor vieneze începea la Fălticeni la începutul lunii ianuarie şi se încheia cu 40 de zile înainte de Paşte sau petrecerile de acest fel erau legate de ocaziile festive din an când erau organizate atât de autorităţi, nobilime şi notabilităţile oraşului, cât şi de societăţile de binefacere ale întreprinzătorilor şi oamenilor de afaceri, fie însoţeau premierele unor spectacole de excepţie care aveau loc în oraşul natal al lui Lovinescu, Cazaban, Birlic, Matei Milllo etc. Din dorinţa de a respecta această tradiţie, şi organizatorul fălticenean fixează balul în săptămâna dinaintea începerii postului Paştelui. La fel ca în urmă cu 100 de ani, invitaţii, îmbrăcaţi în ţinute elegante, au fost întâmpinaţi la intrarea în sala de bal cu un pahar de vin, după care au putut face o fotografie oficială în spaţiul special amenajat.
Pe tot parcursul balului, maestrul Mihai Pînzaru-PIM a oferit gratuit doritorilor „portrete amintire”. Ceremonia de deschidere a fost una simplă, în care gazdele, pr. Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural”, şi Ştefania Mihăilescu au prezentat invitaţii de onoare: cvartetul de coarde „Passione” din Bucureşti, solişti de la Opera Naţională din Iaşi, Tango Abrazo, studenţii de la secţia coregrafie din cadrul Universităţii de Arte din Iaşi, dar şi sponsorii şi partenerii cu ajutorul cărora acest proiect frumos, care reuneşte elita oraşului, a ajuns la ediţia a II-a.
Nume mari ale scenei de operă, alături de tineri dansatori din Fălticeni
La Fălticeni, balul a fost deschis de cvartetul „Passione” (Violeta Tuţă Popescu – violoncel, Alexandra Nicolae – vioara I, vioara a II-a, Andreea Diana Crăciunescu – vioara I, vioara a II-a, voce, Mădălina Mihalache – violă) cu imnul regal „Trăiască Regele” de Eduard Hunsch, după care au urmat melodii cum ar fi „Valsul florilor” de P.I. Ceaikovscki, „Dunărea Albastră” de J. Strauss, tangourile „Parfum de femeie” şi „Jalousie” de Jacob Gade, alte melodii cunoscute care i-au scos la dans pe cei prezenţi.
Au urmat două momente ale copiilor, „Viennese Waltz”, coregraf Dana Cogălniceanu, şi „Valsul fluturaşilor” dansat de grupul „Angels” al Şcolii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu”, coordonator prof. Luminiţa Pavăl, prezentarea tinerilor fiind o altă tradiţie a balurilor de societate prin care ei îşi fac debutul în societate. Şi în acest an, pe lângă cursurile gratuite de vals şi tango, tinerii care s-au înscris ca debutanţi au avut oportunitatea de a urma şi cursuri care îi vor ajuta în viaţă, cum ar fi cele de bune maniere, alături de mentori cu reputaţie naţională şi studenţi de la secţia de coregrafie, pregătiţi de o prietenă a Fălticeniului, coregrafa Lorette Enache.
Tangoul argentinian din anii ’40, adus în ring de Tango Abrazo
În aplauzele celor prezenţi au evoluat cu un prim moment, un fragment din opera „Don Giovanni” de W.A. Mozart, soprana Nicoleta Maier şi tenorul Andrei Fermeşanu, acompaniaţi de pianista Adina Alupei de la Opera Naţională din Iaşi. Dansul profesionist a fost adus în ring de studenţii Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi şi Tango Abrazo, care ne-a introdus în atmosfera tangoului argentinian, exemplificând prin dans, pe parcursul întregii seri, cele două epoci care au definit acest gen de muzică în Argentina, „Epoca de aur”, până în anii ’40, perioadă cu cea mai prolifică producţie de muzică de tango, tangoul fiind interpretat în cele mai luxoase localuri de noapte, şi perioada de după anii ’40, când tangoul este influenţat de noile genuri de muzică, dar şi de frământări social-politice şi de criza a cabaretelor şi a localurilor de lux.
„Această pasiune o am de la părinţii mei, care îmi povesteau de frumuseţea tinereţii lor din parcul Cişmigiu din Bucureşti, în perioada de dinainte de război, şi cât de frumoase erau acele momente de tango pe care le dansau. În seara aceasta vom trece în revistă două momente importante ale tangoului argentinian, momentul de până în anul 1940 şi de după anul 1940. Până în 1940, tangoul argentinian avea o cadenţă, o ritmicitate foarte, foarte clară, iar ritmul apărea foarte clar. După 1940, umanitatea dorindu-şi să scape de cadenţe şi de elementele acesteia, prea ritmate, milităroase, a căutat să frazeze şi să aducă sentimente în prim-planul melodiei. Prima melodie este o creaţie a unui compozitor român de care puţini ştiu sau au auzit, Georges Boulanger. A fost un violonist român, dirijor şi compozitor de etnie rromă, un nume de rezonanţă în muzica uşoară, a cărui activitate s-a desfăşurat peste hotare. A fost unul dintre cei care au pus bazele muzicii de «café concert-chantant» peste hotare, fiind primul român care a exportat muzică în vest şi chiar în Argentina” a precizat Adrian Necunoscutu, cel care conduce Tango Abrazo din Suceava.
Dulciuri vieneze şi licitaţie pentru susţinerea activităţii culturale
O altă tradiţie a balurilor vieneze este oferirea unor mici atenţii tuturor doamnelor care sunt prezente la bal. Până la momentul darurilor „dulci” venite de la Viena, dar şi după acest moment, până după miezul nopţii, au evoluat într-o alternanţă atent aleasă soliştii Operei din Iaşi, dansatorii Universităţii de Arte, iar Ştefania Mihăilescu ne-a introdus în atmosfera de pe celebrul bulevard Champs-Elysees, cunoscut şi sub numele de „la plus belle avenue du monde” (cel mai frumos bulevard din lume) cu ajutorul şansonetelor şi valsurilor franţuzeşti.
Chiar dacă au lipsit fracurile, smokingul şi toaletele extravagante la doamne şi domnişoare, fiind înlocuite cu rochii lungi de seară sau mai scurte, comode pentru dans, evenimentul desfăşurat la sfârşit de februarie, „Luna Iubirii”, are acelaşi scop, de a crea valori, atitudini, contexte sociale şi de a uni elitele oraşului într-un proiect cultural. Dar şi-a păstrat şi componentă caritabilă, care, anul acesta, a avut scopul de a sprijini activitatea teatrală din urbea de pe Şomuz şi obţinerea licenţei pentru difuzarea filmelor la cinematograful „Vladimir Găitan”, din Fălticeni, singurul cinematograf gratuit din România.
Partea a doua a balului a început cu o licitaţie de tablouri purtând semnăturile artiştilor plastici Radu Bercea, Mihail Gavril, Doru Axinte, dar şi icoana „Buna Vestire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, realizată de Elena Murariu, profesor la Universitatea de Arte din Bucureşti, cunoscută pentru contribuţiile sale ca artist plastic şi restaurator de pictură murală, membru al Comisiei patriarhale de pictură bisericească. Toţi banii vor fi folosiţi pentru susţinerea celor două activităţi culturale enumerate mai sus.
Trofeul Generozităţii „Floare de colţ”
Nicoleta Maier şi Adina Alupei au fermecat publicul cu un fragment din opereta „Silvia” de Emmerich Kalman, iar Andrei Fermeşanu a adus în atenţie un fragment din opera „Rigoletto” de Giuseppe Verdi, „La donna e mobile”, pe care cei prezenţi l-au fredonat mult timp… Şi o parte din membrii trupei de teatru „Birlic” a intrat în ringul de dans, dar nu pentru a juca teatru, ci pentru un performance de dans, polca adolescenţilor: „Annen Polka” de Johann Strauss, coregrafia fiind asigurată de studenta Secţiei de coregrafie a Univeristăţii de Arte din Iaşi, Dana Cogălniceanu. A urmat al doilea recital al cvartetului „Passione”, cu piese de vals şi tango ale marilor compozitori europeni, dar şi cu cadrilul de la miezul nopţii, una dintre atracţiile şi tradiţiile balului vienez, când toată lumea e invitată pe ringul de dans.
Trofeul Generozităţii „Floare de colţ” a fost acordat unor oameni care au ajutat această manifestare într-un mod generos şi altruist, prin timpul, expertiza sau resursele lor.
„Acest bal a fost parţial sponsorizat, pentru a putea asigura accesul liber. Principalul sponsor a fost anonim, nu a dorit să îi fie făcut public numele. Îi recompensez cu acest trofeu pentru efortul de a fi alături de noi pe Ionel Vasiliu, CAR Învăţământ Fălticeni, SC Raitar, Pleximet – cei care au asigurat aceste frumoase trofee, George Mîndruţă, Ocolul Silviuc Silva Bucovina, Casa de Cultură a Studenţilor Suceava, Darex Auto Suceava, cei care au oferit maşina oficială, cu care au fost transportaţi artiştii”, a precizat pr. Liviu Mihăilă.
Balul vienez de la Fălticeni s-a încheiat cu un program de valsuri franţuzeşti, cu marşul Radetzky de Johann Strauss tatăl şi cu valsuri şi tangouri româneşti.
Comentarii