O altă realizare culturală a fost cartea domnului Mihai-Aurelian Căruntu “Unirea Bucovinei cu România (1918), Aspecte geopolitice şi militare”, apărută în Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2018.
În provincia noastră, ca de altfel în toată ţara, s-a mimat sărbătoarea Centenarului Unirii. Un lucru bun îl constituie faptul că nu s-au făcut Poduri de Flori, probabil că firma care se opunea din răsputeri centenarului a renunţat la acest punct din programul de obstrucţie a evenimentului. În partea de sud a provinciei, la Suceava, nu a fost realizat un monument în cinstea Marii Uniri, cum a fost cel realizat în perioada interbelică la Cernăuţi (de altfel distrus de sovietici în timpul primei ocupaţii), deşi unirea şi eliberarea provinciei a început de aici pe data de 6 noiembrie 1918.
La Siret, ca de altfel în întreaga provincie, sărbătorirea acestui eveniment a fost mai mult de faţadă. Pesediştii fanatici, pentru a nu supăra pe liderul lor de la Bucureşti, au boicotat mai toate manifestările consacrate acestui eveniment din oraş. Peneliştii aflaţi la cârma oraşului au pretins că sărbătoresc acest eveniment.
Statuia Unirii din piaţa omonimă nu a fost cosmetizată, soclul ei nu a fost reparat, iar medalionul doi nu a fost corectat. Nu au fost introduse în nomenclatorul străzilor din oraş următoarele denumiri de străzi: General Iacob Zadik, Cernăuţilor, Ocopiştea, Horodiştea. La sesizarea noastră, conducerea oraşului ne-a răspuns: “Plătiţi dumneavoastră cheltuielile legate de această acţiune? No comment!
Singurele evenimente mai importante care au avut loc au fost:
Simpozionul “Locul oraşului Siret în Marea Unire, care s-a desfăşurat în cadrul bibliotecii “Teodor Ştefanelli pe data de 15.02.2018, vizita Caravanei “Zestrea Bucovinei” din 14 iulie 2018 urmată de aşezarea a mai multor plăci comemorative pe cele mai importante edificii din oraş, dezvelirea bustului Mitropolitului Bucovinei Vladimir de Repta, pe data de 12 octombrie 2018, dezvelirea bustului generalului Iacob Zadik, pe data de 28 noiembrie 2018, instalarea unei plăci comemorative pe edificiul fostei primării a oraşului, pe data de 1 decembrie 2018.
Cea mai mare surpriză pentru mine a fost că cercurile evreieşti şi slugile lor de la conducerea judeţului au renunţat în anul “Centenarului Marii Unirii” la transformarea muzeului de istorie din oraş în muzeu al Holocaustului. Dar nu pot înţelege de ce fondurile primite de la UE (5.000 000 euro) de către sireteni prin Consiliul Judeţean să fie gestionate de cercurile evreieşti, de parcă banii aceştia ar fi oferiţi de Israel. Eu ştiu că Israelul nu este membru a UE, la Siret nu există o comunitate evreiască, Bucovina este divizată, iar în România nu a avut loc un Holocaust al evreilor. Un lucru pentru mine este clar, nici în deceniul 2 al secolului al XXI-lea, Siretul nu a scăpat de “Blestemul lui Teliman”. Siretul ar fi putut avea două muzee, unul al oraşului şi al doilea al Holocaustului. În muzeul oraşului ar fi găsit loc, în afară de români, armenii, germanii, polonezii şi ucrainenii. Dar aşa, oraşul va avea un muzeu hibrid, iudeo-neo-comunist. Un muzeu “În care se va pune accent pe comunitatea evreiască, curtea exterioară a muzeului urmând a fi amenajată ca un Memorial al Holocaustului din Bucovina…” („Crai nou” nr. 6545/13.01.2014).
În afară de cheyderul din oraş, în centrul oraşului, în apropierea primăriei, se află o clădire impozantă care pe vremuri a adăpostit policlinica şi banca BCR, care după ce a fost restituită unei familii evreieşti din Elveţia stă pustie şi se ruinează pe zi ce trece. Această clădire şi grădina ei, ar putea fi un loc ideal pentru un muzeu al Holocaustului din Bucovina, dar cercurile evreieşti sunt vrăjite de Vila Samuşcu, în care a fiinţat muzeul de istorie. Vorba lui Terentius: “Quot homines, tot sententiae (Câţi oameni, atâtea păreri)…”
Pentru a pregăti acţiunea de transformare a muzeului într-unul al holocaustului sau poate pentru o retragere onorabilă din această acţiune, cercurile evreieşti au publicat în Crai nou nr.7955/18 februarie 2019 p.16. următoarea ştire: “Prejudiciu grav adus patrimoniului naţional. Chivotul Sfânt al Sinagogii din Siret a fost înlocuit şi apare la o licitaţie din Israel… Această ştire a fost urmată de ale două anunţuri: „Crai nou” nr. 7958, joi 21 februarie 2019 p.3: “Ancheta în cazul furtului Chivotului Sfânt de la Sinagoga din Siret a fost preluată de procurorii Parchetului Tribunalului Suceava” şi „Crai nou” nr.7959/ vineri 22 februarie 2019 p.16: „Chivotul Sfânt de la Sinagoga din Siret a fost vândut cu 50.000 de dolari pe un website de licitaţii din Israel!” Ş.c.l
Cu toate acestea, festivităţile organizate în bătrânul târg al Siretului au îmbogăţit arhitectura oraşului cu 2 busturi şi 4 plăci comemorative.
După părerea mea, modul cum a fost sărbătorit acest eveniment în ţară, provincie şi oraşul Siret, poate fi considerat un centenar ratat, şi poate că în anul 2118, când se va sărbători Bicentenarul Marii Uniri, în provincia numită Rromistan dain Statele Unite ale Lumii, va fi sărbătoare mare cu manele, mici şi bere. “Sic transit gloria mundi!” (Aşa trece gloria lumii!)
Prof. FRANZ PIESZCZOCH
Comentarii