„In gura Marelui URS”, expoziţie şi lansare de carte

În perioada 23 aprilie – 22 mai, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni găzduieşte expoziţia „În gura Marelui URS”. Pe lângă vernisaj, marţi, 23 aprilie, a avut loc şi lansarea cărţii „În gura Marelui URS”, semnată de graficiana Ana-Maria Lemnaru.

„În Săptămâna Patimilor vorbim despre pătimiri ale unor copii. Este o expoziţie atipică pentru muzeul nostru, un hibrid cu valoare documentară şi valoare artistică, o expoziţie interactivă” a precizat Teodor Brădăţan, directorul Muzeului „Ion Irimescu”.

Expoziţia este un demers grafic-ilustrativ de recuperare a istoriei societăţii româneşti din a doua jumătate a secolului trecut. Conceptul expoziţional este inedit şi îmbină imagini desenate, fotografii şi ilustraţii redate cu mijloacele media, cu documente CNSAS şi spaţii ale închisorilor comuniste, cum ar fi carcera sau celula. Partea centrală a expoziţiei este romanul documentar şi bogat ilustrat inspirat de evenimentele petrecute în închisoarea copiilor şi a adolescenţilor de la Târgşor şi care conţine o parte din lucrările de grafică şi fotografiile expuse. 700 de elevi au fost întemniţaţi în România, în perioada 1949 – 1951, fiind consideraţi personaje incomode de dictatura comunistă instaurată după anul 1945 în România.

Povestea este inspirată din viaţa lui Ioan Ladea (1935 – 2001), cunoscut din memorialistica închisorilor comuniste drept cel mai tânăr deţinut politic de la închisoarea Târgşor, care avea, în momentul arestării, în anul 1949, doar 13 ani. Ajunşi la Târgşor din motive absurde, copiii ajung în mâinile gardienilor pentru obţinere de informaţii şi compromiterea lor şi a familiilor din care provin, printr-o aşa-zisă reeducare. Se urmărea distrugerea modului de viaţă tradiţional, trăit în normalitate, prin renunţarea la religie, la părinţi, fraţi, prieteni; toţi cei dragi trebuia să fie discreditaţi, batjocoriţi, terfeliţi. Copiii se împart în două grupuri, cei care au acceptat reeducarea şi ideile comuniste şi cealaltă parte care a refuzat ideologia comunistă, dar după o perioadă, singura şansă de a supravieţui este solidaritatea şi renunţarea la conflict şi ură.

Copii închişi pentru că s-au jucat cu tabloul lui Lenin

„Este o expoziţie inspirată din viaţa acestor tineri. Am găsit în felul lor de a gândi şi în valorile lor un model pentru mine şi am considerat că este important să vorbesc despre lucrurile care m-au impresionat către tinerii cărora în şcoală nu li se predă această parte a istoriei. Ceea ce am făcut în carte a fost să îmbin partea documentară cu cea de ficţiune, întrucât numai aşa se putea crea un fir narativ cât mai coerent.

În cei 2 ani pe care i-am dedicat documentării şi realizării lucrărilor, am citit ceea ce ei au scris, ceea ce istoricii au scris, i-am cunoscut pe o parte dintre cei foarte puţini care mai sunt în viaţă. Am extras din dialogurile cu aceşti oameni şi le-am introdus în carte, atribuindu-le personajelor. Motivul pentru care personajul principal, alături de câţiva colegi, a fost închis, este că s-au gândit că Lenin ar putea muri şi au iniţiat o ceremonie de înmormântare a tabloului lui. Pentru această joacă au fost închişi. Acolo s-au grupat în frăţii, în familii şi, totodată, s-au dezbinat, împărţindu-se în două grupuri, o parte dintre ei acceptând reeducarea, iar cealaltă respingând-o. Grupurile acestea erau în conflict, dar pe parcursul poveştii învaţă că pot ieşi din închisoare doar dacă renunţă la ură, la vrajbă şi se împrietenesc. În acest sens sunt ajutaţi de un personaj foarte simpatic, un miel, care este prieten cu toţi copiii” ne-a spus Ana-Maria Lemnaru.

„Reeducarea” copiilor, un proces de obţinere de informaţii şi de compromitere

Volumul „În gura Marelui URS” este prima carte ilustrată despre elevii închişi pe motive politice la penitenciarul Târgşor de autorităţile comuniste, un roman grafic destinat atât celor mici, cât şi adulţilor, care prezintă povestea copiilor întemniţaţi în România în perioada comunistă.

După ce au vizionat imaginile, cei prezenţi la dublul eveniment găzduit de muzeul fălticenean au aflat de la Silvian-Emanuel Man, preşedintele Ligii Studenţilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, despre singura închisoare de copii din lume (cea de la Târgşor), unde cel mai mic deţinut avea 12 ani, dar şi despre noaptea cumplită de 14 spre 15 mai 1948, considerată noaptea cuţitelor lungi pentru tineretul românesc, o noapte când mii de elevi au fost arestaţi şi băgaţi în închisorile comuniste, aceasta fiind una dintre cele mai mari operaţiuni ale comuniştilor împotriva tineretului acestei ţări.

„Împreună cu Ana-Maria Lemnaru am avut ocazia să cunoaştem o parte dintre deţinuţii politici care mai sunt în viaţă. Ana a vorbit cu ei, a văzut viaţa lor, s-a apropiat foarte mult de ei. Pentru Ana, aceşti deţinuţi au fost un model de inspiraţie, iar în această carte veţi găsi eroii de care generaţiile noastre au nevoie. Sunt eroii pe care noi i-am cunoscut când eram în liceu, care ne-au deschis ochii şi care ne-au făcut să vedem viaţa cu totul altfel. Din această dragoste faţă de aceşti eroi, dumneavoastră o să-i vedeţi prin ilustraţiile pe care Ana le-a făcut în carte, o să îi cunoaşteţi prin documentele expuse” a spus Silvian-Emanuel Man.

Premianţi şi olimpici care au înţeles pericolul comunist au ajuns în „închisoarea îngerilor”

Printre copiii deţinuţi aduşi de comunişti în „închisoarea îngerilor” de la Târgşor s-au numărat în special minori care îndrăzneau să se împotrivească sistemului. Mulţi dintre ei formau elita liceenilor din întreaga ţară, adolescenţi premianţi şi olimpici care au înţeles pericolul comunist şi care au reacţionat prin diverse metode. Au fost supuşi experimentelor psihice şi bătuţi cu intenţia de a fi „reeducaţi“ în spiritul „omului nou“ comunist şi pentru a-şi însuşi principiile expuse de Marx şi Engels.

De aşa-zisa reeducare a minorilor s-a ocupat personal Alexandru Nicolschi, şef al Securităţii regimului comunist din acea perioadă şi cunoscut torţionar, unul dintre organizatorii „Experimentului Piteşti”.

„Scopul comuniştilor a fost să îi reeduce, o educaţie inversată faţă de cea primită de la părinţi şi profesori. În primul rând erau puşi să spună tot felul de grozăvii pe care nu le pot reproduce, despre părinţi, prieteni, rude. Trebuia să calce în picioare tot ce era mai sfânt, să dănţuiască pe o icoană, să scuipe pe ea. Dacă treceau de această etapă, pasul al doilea era: vrei să mănânci mai bine, vrei să dormi pe un pat, îţi baţi colegul, îi dai una în cap, îl scuipi, îl calci în picioare. Jocul comuniştilor a fost ca acei copii de 12 – 16 ani care se împotriveau reeducării să fie forţaţi de colegi să accepte educaţia comunistă prin corecţii fizice, izolare şi restricţii alimentare” ne-a spus Silvian-Emanuel Man. Înfometaţi, copiii au rezistat, s-au ajutat reciproc.

Puterea poveştilor în educaţie şi dezvoltare socială

Experimentul Târgşor, considerat unul secret, nu a avut efectul scontat, pentru că mulţi copii au rezistat „reeducării“, iar cei consideraţi „reeducaţi“ au fost izolaţi de cei care nu au vrut să renunţe la crezul lor. Din 1952, copiii au început să fie trimişi la Canal, la Gherla şi la Jilava. Mulţi au murit din cauza chinurilor şi ororilor fizice şi psihice îndurate.

Alături de organizatori, Primăria Municipiului Fălticeni şi Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, au fost autoarea cărţii, graficiana Ana-Maria Lemnaru, Silvian-Emanuel Man, primarul Cătălin Coman, preoţi din protopopiatul Fălticeni, mulţi dintre ei veniţi cu copii din parohii, profesori şi elevi din şcolile şi liceele din urbea de pe Şomuz.

Ana-Maria Lemnaru a absolvit în 2017 Facultatea de Arte Vizuale şi Design din cadrul Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” Iaşi, specializarea grafică, având şi un master în acelaşi domeniu. A ilustrat literatură şi a făcut scurtmetraje de animaţie, fiind membră a Clubului Ilustratorilor din România şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici. În anul 2015 a câştigat secţiunea „The Single Channle Show”, Motion Festival of Nicossia, Cipru, în 2017 a fost ilustrator la BookILL Fest din Novi Sad, Serbia, 2017, fiind remarcată şi la BIB UNESCO – Bratislava, Slovacia, 2017. Artista este prezentă pe simezele galeriilor de artă cu peste 20 de expoziţii de grup şi personale, iar animaţiile sale au fost nominalizate la numeroase festivaluri de film naţionale şi internaţionale. Aspiră să devină un artist care să pună în valoare puterea poveştilor în educaţie şi dezvoltare socială.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: