Martiriul de la Fântâna Albă comemorat în biserica de la Breazu – Iaşi

O fericită întâlnire a gândului cu fapta a făcut să participăm la o slujbă religioasă de comemorare a victimelor de la Fântâna Albă, manifestare la care au convenit preotul bisericii din comuna Breazu, Cătălin Gabriel Coroamă, şi preşedintele Filialei din Iaşi a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, dr. Vasile Diacon.

Un astfel de eveniment ar trebui să trezească o emoţie colectivă în actualitatea românească, fiindcă jertfa românilor bucovineni are o semnificaţie profundă şi, aşa cum spunea părintele paroh din Breazu, „ea se înscrie ca un act de supremă credinţă în valorile neamului, pe linia martirilor brâncoveni şi a tuturor eroilor noştri în parcursul istoriei; iar rezonanţa ei europeană ar trebui să fie la fel cu a altor asemenea împrejurări cumplite, consemnând, prin tragism, un Katyn românesc”.

Biserica străjuieşte intrarea în această localitate, aflată doar la câţiva kilometri de Iaşi. Sfântul lăcaş este o construcţie maiestuoasă şi solemnă, cu o cupolă la mare înălţime, dar în acelaşi timp primitoare şi caldă prin prezenţa în număr mare a credincioşilor însufleţiţi de puterea rugăciunii prin glasul părintelui şi al cântăreţilor din strană. Ne-am convins cu prisosinţă că harul cu care a fost învestit acest preot concură într-un chip admirabil cu darul de a-şi atrage enoriaşii pentru împlinirea firească a îndatoririlor creştine. Cătălin Gabriel Coroamă nu este doar părintele spiritual în accepţia ecleziastică a datoriei, el este în acelaşi timp un bun patriot care ne insuflă, prin cuvinte încărcate de simboluri şi emoţie, dorinţa de a păstra memoria sacră a românităţii şi de a cultiva idealurile noastre: „Crima odioasă de la Fântâna Albă în ziua de 1 aprilie 1941 a fost concepută cu premeditare, atrăgându-i pe români în cursă şi făcându-i să creadă că au libertatea să treacă graniţa în România după ce nordul Bucovinei a fost răpit de către hoardele staliniste în urma ultimatumului din 28 iunie 1940. Familia mea are rădăcini adânci în această parte de ţară, iar apelativul de «refugiat» a dăinuit peste ani la Vicovu de Jos – Remezău pentru urmaşii celor care au reuşit să fugă de prigoana sovietică. Am avut privilegiul să aflu aceste lucruri, despre care nu era voie să se vorbească în timpul regimului comunist, de la bunica mea din Voitinel, unde am copilărit, care mi le-a povestit lăcrimând şi întinzând mâna în direcţia graniţei ce a rămas pentru noi ca o rană deschisă. Apoi, în stăreţia Putnei, păstorită mulţi ani de părintele Gherasim, am avut prilejul să ascult mărturia dramatică a unui supravieţuitor al măcelului de la Fântâna Albă. Păstrez cu evlavie şi revista Ţara Fagilor cu autograful lui Grigore Vieru, care a asociat prenumele meu cu acela al fiului său. Acest poet drag, pe urmele marelui Eminescu, a simţit şi a vorbit ca nimeni altul despre dorurile românilor înstrăinaţi. Iar această slujbă de pomenire la care am adus acelaşi tricolor românesc pe care l-am avut cu noi şi în ţinuturile sfinte unde a pătimit Iisus Cristos, este deopotrivă un act de credinţă şi de speranţă că prin vrerea Celui Atotputernic va izbândi cândva Unirea tuturor românilor în graniţele fireşti”.

La vibraţia spirituală a ceremonialului religios s-a adăugat prezentarea unor poezii semnate de Vasile Bâcu (preşedintele Societăţii «Mihai Eminescu» de la Cernăuţi), iar confesiunea doamnei Rodica Puia din Târgu-Mureş, citită de preot din aceeaşi revistă a Ţării Fagilor, a fost copleşitoare.

Dr. Vasile Diacon a prezentat un scurt excurs istoric, cu date de un simbolism tragic pentru istoria noastră: „La începutul anului 1941, N.K.V.D a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniţei în România. Drept urmare, la 1 aprilie 1941, un grup mare de români din mai multe sate de pe Valea Siretului (Pătrăuţii de Sus, Pătrăuţii de Jos, Igeşti, Crasna, Ciudei, Budineţ, Cireşul, Crasna Veche, Crasna Nouă, Cupca, Corceşti, Suceveni, Banila Moldovenească, Davideni), cu dorul României în suflet, purtând în faţă un steag alb, icoane, prapuri şi cruci, a format o coloană de peste 3000 de persoane şi s-a îndreptat spre noua graniţă sovieto-română, spre Fântâna Albă, sat aşezat pe noua frontieră, cu hotărârea de a trece în ţară. În poiana Varniţa, la circa 3 km de graniţa română, grănicerii sovietici îi aşteptau ascunşi în pădure şi au tras din plin cu mitraliere, secerându-i.

Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia. Răniţii au fost legaţi şi târâţi de cai până la cinci gropi comune, unde au fost îngropaţi, unii fiind încă în viaţă. Unii din Hliboca (Adâncata) au fost arestaţi de N.K.V.D. şi după torturi înfiorătoare au fost duşi în cimitirul evreiesc din acel orăşel şi aruncaţi de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat şi s-a stins var. Numărul total al victimelor nu se cunoaşte cu exactitate. Acesta ar depăşi 200 de morţi şi 500 de răniţi. Numai din satul Suceveni au fost ucise 109 persoane, în tentativele de trecere a frontierei. Din Pătrăuţii de Jos au fost împuşcaţi la Fântâna Albă 16 oameni, 21 au fost arestaţi şi deportaţi în Siberia, 579 de locuitori, iar din Boian şi-au pierdut viaţa 242 de oameni”.

Ceremonialul acesta, pe care părintele Cătălin Gabriel Coroamă îl îndeplineşte în fiecare an la 1 aprilie, s-a încheiat prin depunerea unei coroane de flori la Troiţa din curtea bisericii.

Despre părintele profesor Cătălin Gabriel Coroamă am mai aflat că s-a născut la Vatra Dornei, iar în traseul său bucovinean se înscrie şi înrudirea cu regretatul poet Ion Ţugui şi cu fratele acestuia, profesorul şi istoricul literar Pavel Ţugui, ambii originari din Vicovu de Jos-Remezău. Strădania sa de a duce la bun sfârşit lucrările la biserică este susţinută îndeaproape de sătenii care îl urmează cu încredere în tot ce-şi propune pentru binele obştesc. Un preot carismatic, de mare vocaţie, un autentic ziditor de credinţă şi, în acelaşi timp, o figură emblematică pentru ceea ce ne dorim să reprezinte slujitorii Domnului în comunităţile noastre religioase.

VICTOR IOSIF

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei:

Niciun articol găsit.