Buchiseli. Creaturi

De pe margine, adică neimplicaţi direct în proces cu intenţia emiterii unui discurs riguros, avem îndeobşte convingerea că oralitatea este mai facilă decât scrierea. Afirmaţia, reprezentând, de altfel, un truism, mai ales când e vorba de… pălăvrăgeală, se impune ca atare şi ştiind că vorbirea a fost anterioară scrierii atât în existenţa omenirii, cât şi în cea a individului. Coborând, din norii unor asemenea consideraţii pretenţioase, pe terenul faptelor familiare rubricii de faţă, ar fi de menţionat, în context, că multe dintre acestea susţin acelaşi adevăr: greşeli pe care le comitem în scris nu sunt percepute, de regulă, în aceleaşi secvenţe, ca fiind abateri de la ortoepie.

Pentru erorile de grafie specifice s-a impus firesc eticheta din titlu: creaturi.

 Mai întâi, este de precizat că verbul a crea face parte dintre cele neologice împrumutate din franceză şi înglobate în conjugarea I. Specificitatea unora dintre acestea este accentuată de terminaţia în –e a radicalului, cam neobişnuită în limba română, care, în verbe ca a încheia, a încleia, a scânteia, au „acceptat” un i interpus în finală. Ceea ce nu se întâmplă la neologismele pe care le avem în vedere. Aşadar, a crea, conform normei, este incompatibil cu i între rădăcină şi afixe, chiar dacă el se mai insinuează în scrierea neîngrijită („În scurt timp nu ştiu cum să înainteze şi-şi creiază totdeauna o oboseală mai mare” – adevarul.ro, 26 ianuarie 2019; „prin deschiderea dispozitivului se creiază între…” – academia.edu, 26 octombrie 2018; „creind anumite imagini” – cancan.ro, 16 august 2018; corect: creează, creând).

 Cele mai frecvente greşeli de scriere de care are parte a crea sunt însă cele de reducere a dublului e la unul singur sau, invers, de dublare nejustificată a aceleiaşi litere (ceea ce în rostire nu se percepe). Iată câteva exemple:

  • „Decizia Curţii de Justiţie a UE care crează un precedent…”(în titlu, stiripesurse.ro, 23 ianuarie 2019); „Textul propus crează şi două categorii de radiodifuzori” (mediaexpres.ro, 30 ianuarie 2019); „informaţiile din ultima vreme crează imaginea unei ţări în derivă” (dcnews, 31 ianuarie 2019); corect: creează.
  • „doar la doi ani de la lansarea platformei, a creeat regula care…”(zf.ro, 25 august 2018); „a creeat confuzie” (mediafax.ro, 13 octombrie 2018); „s-a creeat imediat panică” (observator.tv, 7 ianuarie 2019); „ne-am creeat ocazii” (prosport.ro, 2 februarie 2019); „a dislocat corpul rural cu care a creeat o majoritate subordonată în mediul urban” (adevărul.ro, 25 februarie 2019); corect: creat.

 Este uşor de remarcat că, în corectul creează, primul e aparţine rădăcinii, iar cel de al doilea, sufixului verbal –ez, -eaz+ă. În cazul lui creat, al doilea e n-ar avea niciun rost, fiindcă sufixul participiului (fie el inclus unui perfect compus) este –at pentru toate verbele cu infinitivul în –a: lucr-at, cânt-at etc.). Probabil, pentru alte componente ale paradigmei, n-ar fi necesar să amintim formele corecte creez, creăm, să creeze, creasem etc.

Aşa cum anticipam, constatări de mai sus se extind şi asupra familiei de cuvinte a lui a crea, membri ai acesteia suportând, de asemenea, tot felul de stâlciri grafice. Cu deosebire ne referim la cuvântul derivat prin prefixare a recrea („a crea din nou”), care mai are şi… ghinionul de a avea un omonim (e drept, reflexiv) cu sensul ”a se odihni, a se relaxa”. Ambele se conjugă la fel (drept care DOOM nu le oferă intrare decât o dată) şi sunt pasibile de erorile semnalate mai sus. În plus, confuzii producătoare de abateri de la normă se produc în substantivele provenite din infinitivul lui a recrea: recreare („creare din nou”), respectiv recreere („odihnă”), consemnate ca atare de dicţionare (cuvinte diferite). Iată câteva citate exemplificând confuzia în discuţie, mai frecventă fiind folosirea greşită a lui recreere: „folosirea puterii dorinţei pentru crearea sau recreerea unui viitor mai satisfăcător” – aidavan.ro, 17 ianuarie 2019; „are ca obiectiv recreerea unor sisteme de tip sateliţi” – tribunainvatamantului.ro, 29 ianuarie 2019; corect: recrearea.

 Chiar dacă le aplicăm o etichetă inspirată de alt verb, în aceeaşi categorie a creaturilor se integrează şi erorile ce apar destul de des în scrierea unor forme ale lui a agrea (din fr. agréer), corecte fiind formele agreează, agreăm, să agreeze, agreând.

I. NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: