De pe margine, adică neimplicaţi direct în proces cu intenţia emiterii unui discurs riguros, avem îndeobşte convingerea că oralitatea este mai facilă decât scrierea. Afirmaţia, reprezentând, de altfel, un truism, mai ales când e vorba de… pălăvrăgeală, se impune ca atare şi ştiind că vorbirea a fost anterioară scrierii atât în existenţa omenirii, cât şi în cea a individului. Coborând, din norii unor asemenea consideraţii pretenţioase, pe terenul faptelor familiare rubricii de faţă, ar fi de menţionat, în context, că multe dintre acestea susţin acelaşi adevăr: greşeli pe care le comitem în scris nu sunt percepute, de regulă, în aceleaşi secvenţe, ca fiind abateri de la ortoepie.
Pentru erorile de grafie specifice s-a impus firesc eticheta din titlu: creaturi.
Mai întâi, este de precizat că verbul a crea face parte dintre cele neologice împrumutate din franceză şi înglobate în conjugarea I. Specificitatea unora dintre acestea este accentuată de terminaţia în –e a radicalului, cam neobişnuită în limba română, care, în verbe ca a încheia, a încleia, a scânteia, au „acceptat” un i interpus în finală. Ceea ce nu se întâmplă la neologismele pe care le avem în vedere. Aşadar, a crea, conform normei, este incompatibil cu i între rădăcină şi afixe, chiar dacă el se mai insinuează în scrierea neîngrijită („În scurt timp nu ştiu cum să înainteze şi-şi creiază totdeauna o oboseală mai mare” – adevarul.ro, 26 ianuarie 2019; „prin deschiderea dispozitivului se creiază între…” – academia.edu, 26 octombrie 2018; „creind anumite imagini” – cancan.ro, 16 august 2018; corect: creează, creând).
Cele mai frecvente greşeli de scriere de care are parte a crea sunt însă cele de reducere a dublului e la unul singur sau, invers, de dublare nejustificată a aceleiaşi litere (ceea ce în rostire nu se percepe). Iată câteva exemple:
- „Decizia Curţii de Justiţie a UE care crează un precedent…”(în titlu, stiripesurse.ro, 23 ianuarie 2019); „Textul propus crează şi două categorii de radiodifuzori” (mediaexpres.ro, 30 ianuarie 2019); „informaţiile din ultima vreme crează imaginea unei ţări în derivă” (dcnews, 31 ianuarie 2019); corect: creează.
- „doar la doi ani de la lansarea platformei, a creeat regula care…”(zf.ro, 25 august 2018); „a creeat confuzie” (mediafax.ro, 13 octombrie 2018); „s-a creeat imediat panică” (observator.tv, 7 ianuarie 2019); „ne-am creeat ocazii” (prosport.ro, 2 februarie 2019); „a dislocat corpul rural cu care a creeat o majoritate subordonată în mediul urban” (adevărul.ro, 25 februarie 2019); corect: creat.
Este uşor de remarcat că, în corectul creează, primul e aparţine rădăcinii, iar cel de al doilea, sufixului verbal –ez, -eaz+ă. În cazul lui creat, al doilea e n-ar avea niciun rost, fiindcă sufixul participiului (fie el inclus unui perfect compus) este –at pentru toate verbele cu infinitivul în –a: lucr-at, cânt-at etc.). Probabil, pentru alte componente ale paradigmei, n-ar fi necesar să amintim formele corecte creez, creăm, să creeze, creasem etc.
Aşa cum anticipam, constatări de mai sus se extind şi asupra familiei de cuvinte a lui a crea, membri ai acesteia suportând, de asemenea, tot felul de stâlciri grafice. Cu deosebire ne referim la cuvântul derivat prin prefixare a recrea („a crea din nou”), care mai are şi… ghinionul de a avea un omonim (e drept, reflexiv) cu sensul ”a se odihni, a se relaxa”. Ambele se conjugă la fel (drept care DOOM nu le oferă intrare decât o dată) şi sunt pasibile de erorile semnalate mai sus. În plus, confuzii producătoare de abateri de la normă se produc în substantivele provenite din infinitivul lui a recrea: recreare („creare din nou”), respectiv recreere („odihnă”), consemnate ca atare de dicţionare (cuvinte diferite). Iată câteva citate exemplificând confuzia în discuţie, mai frecventă fiind folosirea greşită a lui recreere: „folosirea puterii dorinţei pentru crearea sau recreerea unui viitor mai satisfăcător” – aidavan.ro, 17 ianuarie 2019; „are ca obiectiv recreerea unor sisteme de tip sateliţi” – tribunainvatamantului.ro, 29 ianuarie 2019; corect: recrearea.
Chiar dacă le aplicăm o etichetă inspirată de alt verb, în aceeaşi categorie a creaturilor se integrează şi erorile ce apar destul de des în scrierea unor forme ale lui a agrea (din fr. agréer), corecte fiind formele agreează, agreăm, să agreeze, agreând.
I. NEDELEA
Comentarii