Pelerin prin Tesalonik (4)

Forul roman

Ajunşi în Piaţa Aristotelous, mergând pe strada Egnatia – cunoscută încă din antichitate drept via Egnatia – vechiul drum ce lega Roma de Byzantium (Constantinopolul de mai târziu), ajungem în faţa Forumului Roman, a cărui construcţie a început pe la 42 î.Hr. şi s-a încheiat în 138 d.Hr., perimetru descoperit în urma cercetărilor arheologice efectuate începând din 1966. Forumul roman sau Agora grecească este unul dintre cele mai vizitate locuri ce uimeşte prin imensitatea construcţiei. Când romanii au ajuns în acest oraş şi l-au cucerit, au început lucrări de mărire a acestuia, transformându-l într-un forum pe două niveluri.

 Complexul arhitectonic avea în centru o piaţă octogonală pavată cu dale. Pe trei laturi ale pieţei existau portice cu colonadă dublă, având capiteluri corintice; porticele comunicau direct cu zona de spaţii publice dezvoltată în jurul pieţei. Porticul de sud se sprijinea pe o dublă bază boltită (cryptoporticus), exploatând astfel denivelarea naturală a solului.

 Mai la sud, pe toată lungimea porticului subteran, se deschideau o serie de magazine cu faţada la vechea stradă comercială, ce coincide cu porţiunea de nord a actualei străzi Philippou. De acolo erau amenajate o serie de intrări secundare, iar piaţa se deschidea spre actuala stradă Olypou. În centrul aripii de est se afla un edificiu destinat spectacolelor, clădit pe amplasamentul unui precedent Bouleuterion – Sală de Consiliu.

 Judecând după o inscripţie, precum şi după statuile muzelor descoperite aici, clădirea funcţiona ca Odeon, cu o capacitate de aproximativ 2000-2500 de persoane. Aici, în Odeon, romanii mergeau pentru a participa la reprezentaţiile muzicale sau pentru a privi luptele brutale ale gladiatorilor. Din porticul aflat în faţa acestuia se păstrează în stare bună pardoseala mozaicată. Se mai văd şi astăzi urmele unor tubulaturi de apă şi de drenaj. Agora romană, ceea ce vedem acum, nu mai are decât aproximativ două treimi din întreaga suprafaţă iniţială. Tot aici se văd urmele celei mai mari băi turceşti Bey Hamani, construită în anul 1444 din materialul obţinut prin distrugerea bisericilor din Salonic.

 Tot acest ansamblu a fost descoperit cu prilejul lucrărilor de construcţie la Palatul Justiţiei – Plateia Dikasterion.

 Părăsind acest loc cu regretul că nu putem vedea decât anumite fragmente din zidurile ce altă dată erau fala Salonicului (multe piese descoperite aici au fost duse la Luvru), ne îndreptăm paşii spre faleză, unde îţi apare în faţă deodată statuia contemporană a lui Alexandru cel Mare călare pe calul său Bucefal – Cap de Bou, amintindu-ne prin mărimea acesteia de figura cea mai proeminentă a Macedoniei şi a Greciei Antice, omul care a schimbat lumea ocupând un vast teritoriu, din Grecia până în Asia şi Africa, transformându-l în provincii macedoniene. Privind această măreaţă statuie, realizată de sculptorul Evangelos Mosutakas în 1973, ne aducem aminte de faptul că numele oraşului a fost dat după numele Thessalonica – sora lui Alexandru cel Mare şi soţia regelui Kassandru al Macedoniei, fondatorul oraşului în anul 315 î. Hr.

Dr. VASILE M. DEMCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: