S-au împlinit 160 de ani de la realizarea Unirii Principatelor Române, un moment crucial din istoria noastră, un model de voinţă a unui neam care lupta să fie puternic şi recunoscut de marile imperii, să pornească pe drumul modernizării, să se apropie de naţiunile civilizate. Acest eveniment a fost evocat în cadrul unei manifestări organizate de Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu”, Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina”– filiala „Arboroasa” Vatra Dornei şi Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, în colaborare cu şcolile gimnaziale nr.1 şi 4 şi Clubul Copiilor din Vatra Dornei. Manifestarea, desfăşurată la Biblioteca Municipală, a debutat cu un cuvânt rostit de bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă, prin care a subliniat importanţa acestui eveniment din viaţa naţiunii române. Prof. Victoria Ostaficiuc a remarcat de la început: „Unirea din 1859 nu a fost «Mică», pe temelia ei s-a ridicat România!”. După prezentarea contextului internaţional favorabil, a demersurilor românilor pentru a pregăti evenimentul, acceptarea acestuia „de formă” de către marile puteri, realizarea în fapt a unirii, prof. Ostaficiuc a mai subliniat: „Realizarea unirii de către naţiunea română, după cum sublinia şi M. Kogălniceanu, a constituit la acea vreme un model. Din 1862, după ce a fost pe deplin recunoscută, există pe harta lumii România”. Despre reformele din timpul domniei lui A. I Cuza şi importanţa acestora în făurirea României moderne a vorbit prof. Stela Giosan, care a subliniat în final: „Nu există domeniu de activitate în care reformele realizate de Cuza, într-o domnie scurtă, de numai 7 ani, să nu pună bazele făuririi unui stat modern, de care ne bucurăm şi astăzi”.
Un grup de elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 1, elevi îndrumaţi de prof. Alina Vasiluţ, au prezentat recitalul de versuri „Unirea – vis şi împlinire”. Viziunea despre Unirea Principatelor a istoricului Nichita Adăniloaie, preşedinte de onoare al Societăţii Naţionale de Istorie, a constituit tema intervenţiei efectuate de prof. Jenica Romanică. Sublinierile sale au vizat contribuţia paşoptiştilor şi trezirea conştiinţei naţionale şi pregătirea actului unirii, evocarea legendarului Moş Ion Roată. Prof. Romanică a amintit despre întâlnirea lui Mihai Eminescu cu Al. I. Cuza la Viena. Poeta Anica Facina a dezvoltat un subiect interesant, mai ales pentru cei mai tineri participanţi la manifestare, şi anume „Unirea în filatelie”, venind cu numeroase materiale din colecţia proprie. Prof. Cătălina Orşivschi, de la Clubul Copiilor, cunoscută ca umoristă, dar şi ca poet liric, a recitat poemul propriu „Milcov, râu cu apă rece”. Creaţii proprii au dedicat unirii Gruia Ungurian şi Paraschiva Abutnăriţei, respectiv poemele „Omagiu unirii” şi „Vodă, întâiul”. O talentată recitatoare de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, din clasa a III-a A, condusă de înv. Viorica Afloarei, a prezentat poezia „Al. I. Cuza”, de Victor Eftimiu. Câteva aprecieri despre unire şi despre steagul naţional, aparţinând domnitorului emblematic al unirii, a prezentat Aldona Patraş.
Finalul manifestării a aparţinut formaţiei de jocuri populare compuse din elevii instruiţi de înv. Viorica Afloarei, din aceeaşi clasă, împreună cu solistul Răzvan Ţabrea, instruit şi acompaniat de prof. Vasile Moroşan, directorul Clubului Copiilor, care au interpretat „Hora Unirii”, pe versuri de V. Alecsandri, în horă prinzându-se cei mici, dar şi cei mari. Biblioteca a realizat o expoziţie de carte pe tema „Alexandru Ioan Cuza – Domnul Unirii” şi un panou cu reproduceri ale unor picturi ilustrând tema unirii. Manifestarea a întărit, cel puţin în conştiinţa celor prezenţi, ideea că un asemenea eveniment istoric trebuie cunoscut şi cinstit cum se cuvine.
Comentarii