Bucpress:

Conflictele religioase din Ucraina ajung în Cernăuţi

În premieră de la constituirea sa, înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei promit menţinerea limbii române ca limbă de cult în parohiile comunităţilor româneşti în cazul trecerii acestor parohii în subordinea canonică a noii Biserici.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la 8 ianuarie a.c. de către reprezentanţii „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” (n.n. noua Biserică ortodoxă ucraineană autocefală înfiinţată la 15 decembrie 2018 în urma unui Sobor unificat extins, la care au participat arhierei din fosta Biserică Ortodoxă Ucraineană Autocefală şi fosta Biserică Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului; această Biserică a primit recent tomosul de autocefalie din partea Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului sub denumirea de „Biserica Sfântă a Ucrainei”; reprezentanţii acestei Biserici o numesc în mod constant, în ultima perioadă, „Biserica Ortodoxă a Ucrainei” sau “Biserica Ortodoxă Ucraineană unită”), respectiv arhiepiscopul Onufrie (Iaroslav Havruk) al Cernăuţiului şi Chiţmaniului şi arhiepiscopul Gherman al Bucovinei şi Hotinului, au declarat că „în Bucovina, după trecerea parohiilor comunităţilor minorităţilor naţionale la Biserica Ortodoxă ucraineană autocefală se va păstra limba de cult a acestora, cu care ele erau obişnuite”.

Potrivit arhiepiscopului Gherman al Bucovinei şi Hotinului, „în multe publicaţii din România, încă până la desfăşurarea Sinodului unificat (n.n. de la 15 decembrie 2018), s-a afirmat că se va produce o ucrainizare completă, însă regiunea noastră este, după cum se ştie, multinaţională. În acest fel, au speriat populaţia de limbă română a Bucovinei că acum, chipurile, ucrainenii vor veni să vă ia limba, tradiţiile etc. Însă acest lucru nu este adevărat. Biserica noastră este absolut deschisă pentru toţi, indiferent de limba pe care aceştia o vorbesc sau de limba în care aceştia vor să se desfăşoare slujba”.

Arhiepiscopul a invocat, în sprijinul afirmaţiilor sale, exemplul uneia dintre primele comunităţi locale din regiunea Cernăuţi (localitatea Şişcăuţi/Şişkivţi, raionul Chiţmani, regiunea Cernăuţi, locuită prioritar de etnici ucraineni) a cărei parohie a adoptat decizia de trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, însă cu păstrarea limbii slavone ca limbă de cult: „după trecerea la Biserica ucraineană unită, oamenii au solicitat să se păstreze limba slavonă ca limbă de cult. Ei au fost obişnuiţi cu această limbă, de ce ar trebui ca noi să fim împotrivă? Aceştia s-au adresat mitropolitului Epifanie, iar el a sprijinit această decizie, eu am aprobat, iar oamenii au rămas cu limba slavonă. Dacă oamenii doresc, îşi pot menţine limba română ca limbă de cult, dacă nu – pot trece la limba ucraineană etc. Nimic nu trebuie să fie un obstacol pentru unificare”.

Comunitatea românească din regiunea Cernăuţi este circumspectă cu privire la punerea în practică a unor promisiuni de acest gen, mai ales după ce, urmare a adoptării Legii-cadru privind educaţia în Ucraina (septembrie 2017), în perspectiva apropiată nu vor mai exista unităţi şcolare cu predare exclusivă în limba română în această ţară, iar posibilitatea utilizării limbii române/materne în învăţământ devine extrem de limitată (art. 7 al acestei legi prevede că învăţământul în unităţile şcolare de stat se desfăşoară în limba ucraineană). Comunitatea românească din regiune apreciază că un scenariu similar (de reducere treptată a dreptului de utilizare a limbii materne) s-ar putea produce şi în Biserică, iar aceste rezerve constituie motivul principal al menţinerii parohiilor comunităţii româneşti în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei.

Potrivit Arhiepiscopului Onufrie de Cernăuţi şi Chiţmani al Bisericii Ortodoxe autocefale a Ucrainei, încă 15 parohii ortodoxe din regiunea Cernăuţi ar avea în intenţie trecerea lor la Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală. Până în prezent doar 3 parohii săteşti din regiunea Cernăuţi care au aparţinut Bisericii Ortodoxe ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei (niciuna din localităţile cu populaţie predominant românească) au trecut de partea Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale.

Potrivit arhiepiscopului Onufrie al Cernăuţiului şi Chiţmaniului (care aparţine Bisericii Ortodoxe a Ucrainei), „procesul unificării religioase în Bucovina nu se derulează aşa de lin precum ne-am dori. Există discuţii, se răspândesc informaţii false, există discuţii chiar ascuţite, precum cele recente din localitatea Carapciu, raionul Vijniţa”. Înaltul prelat ucrainean l-a acuzat pe mitropolitul Meletie al Cernăuţiului şi Bucovinei (care aparţine Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei) de furtul din biserică al antimisului. Potrivit acestuia, „Parohia din Carapciu a ţinut deja o întâlnire cu privire la tranziţia către Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Duminică, Mitropolitul Meletie a mers la biserică împreună cu secretarul şi „grupul său de sprijin”, l-a scos pe preotul local din clădire şi a luat de acolo antimisul cu care eu am ţinut liturghia”. Autorităţile locale de poliţie apreciază că acest conflict a avut la bază „neînţelegeri religioase privind realizarea canoanelor religioase”.

Până în prezent, nicio parohie a comunităţilor cu populaţie preponderent românească din regiunea Cernăuţi (unde sunt înregistrate 127 de parohii ale comunităţilor cu populaţie preponderent românească; toate acestea aparţin Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei) nu a anunţat că ar dori trecerea la Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Arhiereii Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei din regiune nu au participat la Sinodul de constituire a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Prelaţii din parohiile româneşti se pronunţă pentru menţinerea actualului status-quo. Este relevantă, în acest sens, scrisoarea publică recentă a episcopului Longhin Jar de Bănceni, stareţ al Mănăstirii Bănceni (Mănăstirea este apreciată a fi drept un „centru spiritual” al românilor din regiunea Cernăuţi), care respinge public şi în termeni duri chemările la susţinerea autocefaliei noii Biserici ortodoxe autocefale din Ucraina.

Este de aşteptat ca, în perioada următoare, pe fondul actualei schisme religioase, să se acutizeze stările tensionate şi conflictuale din regiunea Cernăuţi, cu afectarea directă a comunităţii româneşti din regiune.

DORIN POPESCU, analist politic

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: