Ceasuri solare în judeţul Suceava

Primul şi cel mai simplu instrument ştiinţific inventat de om este ceasul solar.

Printre primii care au utilizat acest instrument se numără egiptenii, care, în jurul anilor 5000 î.Hr., au inventat „gnomonul” – un pilon vertical, înfipt în pământ, a cărui umbră proiectată pe sol, pe un cadran gradat, arată ora din zi.

Între anii 2500 şi 2000 î.Hr., egiptenii încep construirea obeliscurilor, a căror umbre, în mişcare, formau un cadran solar primitiv, care permitea cetăţenilor să împartă ziua în două unităţi de timp – înainte şi după ora prânzului. Obeliscul mai ajuta şi la determinarea celei mai lungi, dar şi a celei mai scurte zile din an. Mai târziu, au fost adăugate diviziuni care permiteau împărţirea şi mai amănunţită a zilei în ore.

De-a lungul timpului, ceasurile solare (numite şi cadrane solare) au fost perfecţionate şi diversificate prin aşezarea tijei (numită şi „stil” sau „gnomon”) care dă umbra în poziţie, verticală, orizontală sau paralelă cu axa lumii (direcţia spre Steaua Polară) şi, de asemenea, prin utilizarea unor suprafeţe plane, sferice sau cilindrice, de asemenea aşezate în diverse poziţii faţă de verticală.

În anul 1635, Galileo Galilei inventează primul ceas care folosea pendulul ca piesă pentru numărarea orelor, iar în anul 1656, modelul este perfecţionat de Christian Huygens, în Olanda. Ceasurile mecanice folosesc orele egale.

 Perioada dintre anii 1500 şi 1800 reprezintă adevărata epocă de aur a cadranelor solare în Europa. După 1800, ceasurile mecanice înlocuiesc tot mai mult cadranele, având avantajul de a funcţiona şi în zilele fără soare, şi noaptea.

Aici menţionăm că, din cauză că Pământul se deplasează cu viteză diferită pe o orbită înclinată numită ecliptică, Soarele nu trece la meridian în fiecare zi la ora 12. Lucrul acesta se întâmplă doar de patru ori pe an şi anume la 15 aprilie, 13 iunie, 1 septembrie şi 25 decembrie.

Pentru a nu apărea încurcături în măsurarea timpului, astronomii au inventat un soare fictiv care se mişcă uniform pe bolta cerească. Timpul măsurat cu acest soare fictiv se numeşte „timp solar mijlociu” sau „timp mediu”, iar timpul măsurat cu ceasul solar se numeşte „timp solar adevărat”.

Diferenţa dintre timpul mediu, pe care îl indică ceasurile mecanice (sau electronice) şi timpul pe care îl indică ceasurile solare se numeşte „ecuaţia timpului”.

La începutul anului, ceasurile solare sunt în urmă faţă de ceasurile mecanice, cea mai mare diferenţă are loc la 11 februarie şi este de -14 minute şi 12 secunde, apoi diferenţa scade, prin luna mai merge înainte cu cca. 4 minute, din nou rămâne în urmă cu cca. 7 minute prin luna iulie, iar spre sfârşitul anului ceasurile solare sunt în avans faţă de ceasurile mecanice; cel mai mare avans se înregistrează la 3 noiembrie şi este de 16 minute.

Din cauza acestor fluctuaţii, ceasurile solare nu sunt instrumente de precizie în măsurarea timpului. În prezent sunt utilizate doar ca ornamente pe faţadele unor clădiri, prin parcuri etc.

Pe teritoriul ţării noastre cel mai vechi cadran solar s-a descoperit în Dobrogea şi se consideră că ar fi fost construit în sec. IV-III î.Hr.

Un cadran solar antic se află şi la Muzeul de Arheologie din Sarmizegetusa. Acesta se prezintă sub forma unei pătrimi de sferă aşezată înclinat pe un cap de piedestal, de fapt o proiecţie în negativ a bolţii cereşti de deasupra, cu 12 felii orare egale marcate pe suprafaţa interioară concavă şi gnomonul paralel cu axa de rotaţie a Pământului. Specialiştii consideră că a fost construit în perioada cât romanii au stăpânit Dacia.

Dezvoltate, de-a lungul timpului, în strânsă legătură cu ştiinţele şi artele, cadranele solare continuă să îl fascineze pe omul modern, care, din pasiune, adesea, recreează vechi modele. Tradiţia spune că pe orice cadran solar trebuie să fie consemnată o reflecţie filosofică sau umoristică despre timp.

Unele ceasuri solare sunt montate la kilometrul zero al unor localităţi. Un astfel de ceas se află la kilometrul zero al municipiului Bucureşti. Acolo sunt specificate şi distanţele până la principalele oraşe din România interbelică.

În prezent, în ţara noastră, Dan Uza, un pasionat de gnomonică (ştiinţa ceasurilor solare) a identificat 205 ceasuri solare.

La rândul nostru, am identificat în judeţul Suceava şase ceasuri solare.

Rădăuţi

  1. Ceasul solar de piatră din 1865. Acesta este sculptat pe o lespede de piatră cu latura de 62 cm, care este aşezată pe o coloană cu înălţimea de 80 cm şi diametrul de 50 cm. La rândul său, coloana se sprijină pe o placă de piatră dreptunghiulară cu latura de 70 cm şi grosimea de 14 cm. Era amplasat între tribunal şi bancă şi s-a deteriorat în urma tăierii unui salcâm. O perioadă a fost depozitat la muzeul din Rădăuţi, în prezent este depozitat temporar la grădina zoologică. Urmează a fi recondiţionat şi reamplasat, cel mai probabil în parcul central, lângă catedrală.
  2. Tot la Rădăuţi, profesorul de matematică Vasile Boaru, un mare pasionat de astronomie, şi-a construit în anul 2016 un ceas solar pe peretele unei anexe gospodăreşti.

 Horodnic de Jos

  1. Ceasul solar de pe clădirea Şcolii „I. G. Sbiera”. Acesta a fost realizat în anul 2017, în cadrul unui cerc de elevi, şi aşezat la echinocţiul de primăvară 2018 (în cinstea Centenarului Marii Uniri, vezi articolul „Hora fugit” din „Crai nou”, 24 aprilie 2018) în locul unui vechi ceas solar care a funcţionat, probabil, un secol. Clădirea şcolii a fost realizată în 1911. E posibil ca şi vechiul ceas să fi fost aşezat tot atunci, dar a fost distrus din ignoranţă când s-au făcut reparaţii la clădirea şcolii. Umbra stilului acestuia se proiecta pe un geam mat de la cancelarie, iar cadrele didactice citeau ora din interior. Actualul ceas este însoţit de dictonul “Hora fugit”, adică timpul trece.
  2. Tot la Horodnic de Jos, la observatorul astronomic şi muzeul etnografic, se află un ceas solar construit de autorul acestor rânduri în anul 2016.

 Horodnic de Sus

Pe drumul spre pădure, numit “La pini” (vizavi de Hanul Voievozilor), se află un ceas solar pe şura unui gospodar. Acesta a fost construit în Italia, este realizat din plăci de faianţă şi are marcate ora de vară, ora de iarnă coordonatele locului şi anul construcţiei (2013).

Suceava

Pe strada Universităţii nr. 31, în curtea unui cetăţean se află un ceas solar pe care proprietarul l-a adus din Elveţia.

Fălticeni

Aici se află un interesant ceas monumental numit „Ceas global universal”. Probabil este singura copie din lume a ceasului din Piaţa Alexandru din Berlin. A fost construit în anul 1985, la iniţiativa fostului primar Costică Arteni, şi a devenit emblema municipiului Fălticeni.

La sol este reprezentată roza vânturilor, mai sus, pe un cilindru, sunt hărţile a 24 de ţări cu fusele orare respective. În partea de sus, o coloană asemănătoare „Coloanei infinitului” susţine macheta sistemului solar.

Observaţie: Pe un contrafort al peretelui sudic al Bisericii Mirăuţi din Suceava se află o tijă din fier care pare a fi stilul unui ceas solar. În mod asemănător, pe un contrafort de la Mănăstirea Neamţului se află o astfel de tijă, dar acolo se mai disting pe zid câteva ore de la un vechi ceas solar. Prin urmare, este foarte probabil ca şi la Mirăuţi să fi existat un ceas solar asemănător celui de la Mănăstirea Neamţului. Dacă cercetările istoricilor vor dovedi aceasta, atunci putem spune că primul ceas solar din judeţul Suceava a fost la Biserica Mirăuţi şi datează din prima jumătate a sec al XVII-lea, când a fost reconstruită Biserica Mirăuţi în forma actuală.

În încheiere, adresez dlui Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, propunerea de a împodobi urbea noastră cu un ceas solar. Un loc potrivit ar fi în parcul din faţa policlinicii, pe rotonda din faţa teatrului sau în faţa Casei de Cultură, loc care ar putea fi considerat kilometrul zero al municipiului Suceava. Cer senin!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: