Legea Educaţiei din Ucraina, unul dintre motivele nesemnării protocolului sesiunii

Comisiei româno-ucrainene privind drepturile minorităţilor naţionale

Comunitatea românească din Ucraina de nenumărate ori şi-a arătat nemulţumirea faţă de adoptarea în 2017 a Legii Educaţiei, care reduce în mod substanţial dreptul la studii în limba maternă. Acest subiect a fost unul de bază în timpul sesiunii de la Bucureşti a Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

În context, secretarul de stat în MAE al României Dan Neculăescu le-a transmis autorităţilor ucrainene, la sesiunea Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care a avut loc marţi la Bucureşti, că sunt responsabile de implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind Legea Educaţiei.

Conform unui comunicat de presă al MAE, Dan Neculăescu a prezidat a şaptea sesiune a acestei comisii. Pe durata negocierilor de la Bucureşti, dar şi în perioada premergătoare reuniunii plenului Comisiei mixte, mandatul delegaţiei României a urmărit promovarea aplicării cu bună-credinţă a normelor şi standardelor internaţionale relevante în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în vederea asigurării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, menţionează MAE.

Astfel, Neculăescu a subliniat responsabilitatea autorităţilor ucrainene de a implementa recomandările conţinute în opinia Comisiei de la Veneţia privind Legea Educaţiei din Ucraina. Totodată, s-a referit la necesitatea de a conferi consecvenţă activităţii comisiei şi de a formula recomandări substanţiale privind angajamentul fiecărei părţi de a asigura promovarea şi protejarea identităţii etnice, culturale, educaţionale, lingvistice, religioase şi informaţionale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România.

„În ciuda eforturilor depuse, nu a fost posibil ca la întâlnirea din 11 decembrie 2018 să fie convenit şi semnat textul protocolului sesiunii. Cei doi copreşedinţi au concluzionat menţinerea deschisă a sesiunii curente a Comisiei mixte şi continuarea negocierilor în vederea finalizării şi semnării protocolului. Secretarul de stat român a evidenţiat importanţa dialogului şi a schimbului de informaţii care a avut loc în cadrul întâlnirii şi a exprimat încrederea că partea ucraineană nu va implementa măsuri care vor conduce la diminuarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina” arată MAE.

Delegaţia română a fost condusă de secretarul de stat Dan Neculăescu şi a cuprins reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Secretariatului de Stat pentru Culte. De asemenea, au participat reprezentanţi ai Uniunii Ucrainenilor din România.

Potrivit Agerpres, reuniunea de la Bucureşti a avut loc în contextul în care anul trecut cele două părţi au manifestat voinţă politică pentru a relua activitatea acestui mecanism de consultare pe tema protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi, respectiv, minorităţii ucrainene din România, după o pauză de 11 ani.

Această comisie a fost instituită în baza prevederilor articolului 13 al Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina, semnat la 2 iunie 1997. Este principalul cadru de consultare şi colaborare bilateral în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Comisia are întruniri organizate alternativ în România şi în Ucraina şi abordează teme de interes pentru etnicii români din Ucraina, respectiv etnicii ucraineni din România, precum: reprezentarea persoanelor aparţinând minorităţilor române, respectiv ucrainene în structurile de stat de la nivel central, regional, judeţean, local; susţinerea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, în conformitate cu angajamentele asumate de fiecare dintre cele două părţi în plan internaţional; sprijinirea de către cele două state a dezvoltării identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase; utilizarea limbilor minorităţilor naţionale în spaţiul public, în conformitate cu documentele internaţionale în vigoare, la care cele două părţi sunt semnatare; situaţia mass-media scrise, TV, radio şi online în limbile minorităţilor naţionale şi finanţarea primită din partea fiecărui guvern. (Agenţia BucPress)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: