Cezar's

Cineva vrea să ne adoarmă cu o idee

Critici. „Cea mai înaltă forma de inteligenţă umană este aceea de a observa fără să critici”.

Dud. În mitologia babiloniană, există o tragică poveste de dragoste. Doi îndrăgostiţi, Pyramus şi Thisbe, a căror dragoste nu a fost acceptată de parinţii lor, au hotărât să se întâlnească noaptea, lângă un dud. Thisbe a sosit prima şi a văzut un leu cu botul plin de sânge, ca după o vânătoare reuşită. Ea s-a speriat şi a aruncat mantia sa în faţa leului, cautând ascunziş. Când a venit, Pyramus a găsit mantia însângerată şi a crezut ca Thisbe a fost mâncată de leu. Disperat, s-a omorât cu sabia proprie. Când Thisbe a ieşit din ascunziş şi l-a văzut pe Pyramus mort, s-a sinucis şi ea. Sângele celor doi îndrăgostiţi a pătruns în pământ la rădăcina dudului alb, iar fructele albe au căpătat culoarea roşie, devenind simbolul morţii din dragoste a celor doi tineri. Această poveste a fost prelucrată de Ovidiu în Metamorfoze.

Fericire.  Andre Maurois: „Singura mea ocupaţie a fost să citesc o fericire absolută la care credeam că pot ajunge cu ajutorul «femeilor»; nu există ceva mai iluzoriu“.  Cesare Pavese: „Filosofii care cred cu tărie în puterea de convingere a logicii n-au discutat niciodată cu o femeie“.

 Geniu. „Am văzut-o pe doamna Cornelia Blaga după vreo zece ani de la moartea soţului ei. Locuia tot la Cluj, în acelaşi modest apartament. Arătându-se dispusă să depene amintiri, mi-am luat îngăduinţa s-o întreb: cum se face că ea, aristocrată din Banat, s-a căsătorit cu fiul unui preot de ţară, sărac, cu mulţi copii. Mi-a răspuns: «Într-adevăr, eram tânără, studentă la medicină şi mă curtau destui bărbaţi înstăriţi. Dar toţi erau banali, prozaici, neinteresanţi. Lucian Blaga era altfel, deosebit de toată lumea. Avea aspiraţii înalte, literare, filosofice. Ca să fiu sinceră, am intuit în el geniul, cel mai bine înzestrat dintre tinerii care-mi dădeau târcoale… Am crezut în el, m-am devotat lui şi l-am ajutat cât am putut. Astăzi, domnule profesor, vă daţi seama că nu m-am înşelat.»” (Ionel Bandrabur)

Măgureanu (Virgil). „În decembrie 1989 am avut o lovitură de stat militară, reuşită parţial, şi aceasta a  fost organizată de KGB şi CIA. Fostul şef al SRI spune că datele loviturii de stat se ştiau din septembrie ’89. Măgureanu spune că încă din a doua jumătate a anilor ’70 se ştia că succesorul regimului Ceauşescu şi al lui personal va  fi Ion Iliescu şi crede că marginalizarea lui Iliescu din ultima perioadă a regimului comunist a fost şi din această cauză.” Fostul şef al SRI spune că arestarea şi condamanarea generalilor Stănculescu şi Chiţac este o farsă judiciară sinistră. „Nu e vorba numai de contribuţia generalului Stănculescu, de neînlocuit în acele evenimente, dar cineva vrea să ne adoarmă cu ideea că dacă a scos în faţă nişte ţapi ispăşitori, ei scapă nevinovaţi.”

Mâini. Sunt cuvinte pe care doar mâinile pot sa le rostească.

Poezie. “Bătrâne, ia aminte: Poezia este singura care îţi poate oferi, oricând, conceptele operaţionale ale supravieţuirii…”(Nichita Stănescu)

Sensibilitate. Sensibilitatea nu e feminină, e umană. Când o întâlneşti la un bărbat devine poezie…

Tricolor. „Primul steag românesc cu tricolor este acela al Adunării Norodului de la 1821, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Urmează apoi steagurile tricolore cerute de Domnitorul Al.D. Ghica şi date de sultan corăbiilor româneşti şi celor trei regimente ale noii armate române. Oficializarea definitivă a tricolorului românesc se produce în evenimentele de la 1848, după ce a fost cultivat în societatea «Frăţia» ca steag al unirii moldovenilor cu muntenii. Acest steag simboliza unirea românilor prin unirea unor culori, deoarece multă vreme steagurile unor domnitori moldoveni au fost pe fond roşu, cele muntene pe fond auriu (galben) şi cele transilvănene pe fond albastru. Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti, constituit la 14 iunie 1848, dă primul decret: Înfiinţarea steagului naţional format din tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza Dreptate – Frăţie înscrisă pe el. De atunci aşa a rămas, doar benzile utilizate orizontal ulterior s-au dispus pe verticală (Decretul regal din 1889). Cât priveşte semnificaţia culorilor din tricolorul românesc, aceasta este acceptată şi utilizată în ştiinţa steagurilor astfel: 1. Albastru – reprezintă cerul şi aerul, cel mai nobil element după foc, simbolizând buna credinţă şi principiul vieţii ca dar divin. 2. Galben – simbolul bogăţiei şi al puterii de regenerare a omului şi a naturii. 3. Roşu – simbolul de distincţie al regalităţii basileice, al măririi, îndrăznelii şi singurătăţii în măreţie. Deci, tricolorul românesc poate figura printr-o sinteză cromatică a trei lumi: cerul, pământul şi omul.” (Tudor Voicu)

Transpiraţie. Unii nu rămân din dragoste decât cu transpiraţia. (Vasile Ghica)

Zvelteţe. De la sfârşitul sec. XIX, regimurile şi curele de slăbire sunt foarte răspândite în ţările Europei Occidentale.  La începutul sec. XX, la îndemnul croitorului Paul Poiret (1879-1944), zvelteţea apare pentru prima dată într-un mod foarte explicit în canoanele modei şi ale eleganţei. O dictatură care este în vigoare în continuare.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: