Legea pentru Autostrada Nordului, depusă de parlamentari din toate partidele

> Între ei s-au numărat inclusiv cinci deputaţi suceveni > Autostrada ar urma să fie realizată în termen de 4 ani, din credite externe şi fonduri europene

 Deputaţii suceveni Eugen Bejinariu (PSD), Maricela Cobuz (PSD), Angelica Fădor (PNL), Bogdan Gheorghiu (PNL) şi Cătălin-Ioan Nechifor (Pro România) se află între semnatarii unei iniţiative legislative în vederea realizării Autostrăzii Nordului pe traseul Suceava – Vatra Dornei – Bistriţa – Baia Mare – Satu Mare – Vama Petea.

Prima cameră sesizată pentru dezbaterea acestei legi este Senatul României care a trimis, marţi, săptămâna trecută, solicitări pentru obţinerea punctelor de vedere ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social şi Guvernului.

Legea are cinci articole care prevăd că se aprobă executarea obiectivului de investiţii Autostrada Vama Petea – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, denumită „Autostrada Nordului”.

„Obiectivul de investiţii Autostrada Nordului se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din credite externe şi din fonduri europene” se prevede în proiect.

Totodată se precizează că Ministerul Transporturilor este ministerul responsabil pentru coordonarea realizării obiectivului de investiţii Autostrada Nordului.

„Termenul de execuţie a obiectivului de investiţii Autostrada Nordului este de 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Prevederile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019” se mai arată în proiectul legii.

În expunerea de motive, iniţiatorii arată că, în anul 2016, Guvernul a aprobat Master Planul General de Transport al României, document strategic care stabileşte principalele direcţii de dezvoltare a infrastructurii de transport din România, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal. Documentul ar trebui sa prezinte cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport şi sursele de finanţare până în anul 2030.

„Seriozitatea cu care sunt respectate documentele de importanţă strategică a fost demonstrată de faptul că, anterior, Strategia de dezvoltare a reţelei de drumuri şi autostrăzi din România prevedea ca în anul 2018 să fie finalizată autostrada dintre Cluj şi Borş, realizându-se astfel legătura directă şi rapidă dintre cetăţenii din Ardeal cu Ungaria, Austria şi Germania. În plus, multe alte drumuri naţionale nemodernizate urmau să fie transformate în drumuri expres, pentru a reduce timpul necesar deplasărilor cu autovehiculele între principalele zone ale ţării” se explică în document.

Totodată se subliniază că realizarea unei infrastructuri de comunicaţii rutiere moderne, rapide şi sigure, care să lege peste două milioane şi jumătate de cetăţeni din Ardeal cu Occidentul, va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creşterea conectivităţii intermodale între regiuni, accesul populaţiei şi al mediului de afaceri la reţeaua de transport şi susţinerea dezvoltării regiunilor cu potenţial de creştere economică. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: