Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, la Suceava:

Bucovinenii nu sunt numai moldoveni, dar sunt cei mai vechi, mai neaoşi moldoveni

> Potrivit lui, Bucovina a beneficiat de pătrunderea mai rapidă a civilizaţiei occidentale

Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a apreciat, ieri, în cadrul sesiunii solemne a Academiei Române organizate la Suceava cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara, că bucovinenii sunt cei mai neaoşi moldoveni, dar care au beneficiat de pătrunderea mai rapidă a civilizaţiei occidentale.

El a spus că se promovează chiar opoziţia dintre Bucovina şi Moldova, cu remarca nefericită despre „civilizaţia superioară din Bucovina” în raport cu restul Moldovei.

„De câte ori n-am auzit «Eu sunt bucovinean, nu moldovean»?… Mai întâi trebuie să ne reamintim că regiunea Bucovinei, cum se spune în Declaraţia de Unire, a fost chiar vatra Moldovei, adică Ţara de Sus. În Bucovina se găsesc cele trei capitale vechi ale Moldovei, adică Baia, Siret şi Suceava. Aici se află marile ctitorii şi tot aici se află gropniţele domneşti, despre care pomeneşte Declaraţia de Unire, cu odorul cel sfânt la Putna. Aici îşi doarme somnul de veci părintele Moldovei, eroul nostru naţional, Ştefan cel Mare şi Sfânt, care, aşa viforos cum era, a deschis calea Ţării Româneşti răsăritene înspre înveşnicire” a spus Ioan Aurel Pop.

Preşedintele Academiei Române a subliniat că distincţia dintre Bucovina şi restul Moldovei este de dată recentă şi provine din secolul al XVIII-lea, înainte neexistând decât Ţara de Sus şi Ţara de Jos.

El a explicat că între Ţara de Sus şi Ţara de Jos, diviziunea cea veche nu a fost pe meridian, nord-sud, cum au încercat şi au reuşit ruşii să facă de-a lungul Prutului, ci a fost „după rânduiala noastră veche”, pe paralelă, pe lina est-vest, după cum era structura ţărilor româneşti tradiţionale aliniate între munţi şi Nistru încă din primul mileniu al erei creştine.

„Prin urmare, bucovinenii nu sunt numai moldoveni, dar sunt cei mai vechi, mai neaoşi moldoveni, dacă ţineţi seama de formarea voievodatului Moldovei” a spus Ioan Aurel Pop.

El consideră că nevoia de distincţie a bucovinenilor vine din cel puţin două motive, primul fiind sensul peiorativ pe care îl dau unii – din ignoranţă şi rea-voinţă – numelui de moldovean, iar al doilea este legat de pătrunderea mai rapidă în Bucovina a civilizaţiei occidentale în urma anexării ei de austrieci.

„E rău să te stăpânească străinii, dar nu-i tot una să te stăpânească un imperiu mai înapoiat sau unul mai avansat. Când spun mai înapoiat sau avansat mă gândesc la modelul de civilizaţie care domină astăzi în lume, nu mă gândesc la popoare. Iar modelul care domină astăzi în lume nu este cel răsăritean, bizantin şi ortodox, din păcate pentru noi, ci este modelul de civilizaţie concurenţial, individualist, competitiv, cu industrie, cu bănci, cu luptă până la sânge pentru profit. Acest model e cel care domină lumea” a spus Pop.

El a adăugat că Bucovina, pătrunsă fără voia ei pe traseul acestui model, a devenit mai occidentală, mai potrivită cu modelul decât restul Moldovei.

Preşedintele Academiei Române a mai vorbit şi despre pericolul distincţiei făcute între moldoveni şi români.

„Mai este o distincţie între moldoveni şi români care este mult mai primejdioasă pentru că sapă încet şi sigur la rădăcinile naţiunii române. De când există pe scena internaţională Republica Moldova, confuzia se răspândeşte cu repeziciune şi în Occident” a spus Ioan Aurel Pop, precizând că „statalitatea” creează identitate mai ales cum în Franţa statul se confundă cu naţiunea şi naţionalitatea sau etnia cu cetăţenia.

„Din moment ce patria lui Eminescu este România, iar Eminescu este poet naţional şi în Moldova, cum să se poată vorbi de moldoveni ca un popor distinct de poporul român? E lipsit de orice logică” a spus preşedintele Academiei Române.

El consideră că datoria fiecărui intelectual român, dar în principal a statului, este de a spulbera această confuzie.

„Din pricina deosebirii voite dintre moldoveni şi români se nasc şi confuzii deosebite şi nu cred că soluţia este să răspândim confuzii. Cum bavarezii şi germanii, cum toscanii sunt italieni, şi moldovenii sunt români. Nu există nicio contradicţie între numele regional şi numele naţional” a conchis Ioan Aurel Pop. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!