Cu prilejul aniversării SSB – 80

Sfat, fără graniţe, între bucovineni

Deschisă de directorul Bibliotecii Bucovinei, Gheorghe Gabriel Cărăbuş, manifestarea de vineri, despre care v-am relatat succint, a fost moderată de unul dintre vicepreşedinţii SSB, Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor-şef al revistei „Bucovina literară” a SSB. Printre altele, în prologul său, Alexandru Ovidiu Vintilă a spus că, acolo, prin reprezentanţii culturii, „Bucovina este întreagă”. Mai târziu, schiţând o istorie a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, a precizat că s-a fondat la data de 12 noiembrie 1938, la Cernăuţi, ca secţie a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina; primul număr al revistei „Bucovina literară” avea să apară în 1942. Istoricul literar Mircea A. Diaconu, prezentat de moderator în calitate de teoretician al Mişcării „Iconar”, a transmis că „stăm pe o mină de aur şi avem o responsabilitate uriaşă” faţă de aceasta; „nimic nu ne dă dreptul să nu ne informăm, să nu aflăm cine suntem, să nu citim cărţile esenţiale”. Spre a sprijini această idee, prorectorul USV a făcut cunoscut că, recent, discutând cu 50 de tineri „pe cale să devină intelectuali”, le-a adresat anume întrebări. Aflând că dintre toţi doar unul ştia de ce oraşul Suceava are două gări, niciunul nu ştia că mai avuse încă o gară, nimeni nu ştia despre Samuil Isopescul sau de Silvestru Octavian Isopescul, întâiul traducător în română al Coranului… Monahia Elena Simionovici, vicepreşedintă a SSB, a recunoscut că nu-i din partea locului, a venit dinspre Iaşi, dar de aproape jumătate de veac este a Bucovinei, ca profesoară, ca monahie, ca „scriitoare mai mică”. Începând cu vorba „mama”, ea a vorbit apoi despre „mireasma cuvintelor” esenţiale. „N-avem altă urmă decât cuvântul” a spus monahia Elena Simionovici, transmiţând în timp, într-un viitor, gândul ca cei care vor participa la centenarul Societăţii Scriitorilor Bucovineni să fie şi mai numeroşi ca cei adunaţi la aniversarea de 80 de ani. De la Cernăuţi, Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, a venit cu volumul, pe care l-a coordonat, „Fântâna Albă – Golgota Neamului”, volum care restituie mărturii autentice, nuanţate, dar cu unic sens, culese de oameni din presă, despre contextul care a dus la masacrul românilor de la Fântâna Albă. Dar Alexandrina Cernov a adus şi veşti care deja îi îngrozesc pe românii din nordul Bucovinei, prea puţin cunoscute de cei din sud şi de pretutindeni, dincolo de cele ştiute despre izgonirea limbii române din şcoli; într-o perspectivă (potrivit unui proiect legislativ) ar exista riscul ca până şi la evenimentele publice limba română să fie interzisă, urmând ca situaţia să fie supravegheată de „inspectori lingvistici” ai statului, care să sancţioneze cu amendă românul care încalcă legea ucraineană vorbindu-şi limba maternă; de asemenea, există riscul ca limba română să fie alungată din biserică, slujbele urmând a se ţine numai în ucraineană! Astfel că Alexandrina Cernov s-a întrebat – apropo de sugestia pe care preşedintele CJ Gheorghe Flutur o făcuse în prima parte a manifestării, ca românii să încurajeze drumul Ucrainei spre UE: „Această Ucraină?!”. Prevestită de scriitoarea Doina Cernica (ce a evocat şi vechile relaţii dintre „Zorile Bucovinei” de la Cernăuţi şi „Zori noi” de la Suceava, încă de pe vremea când aceste ziare erau conduse de poetul Ion Chelaru şi de Ion Paranici, perioadă din care durează şi legătura sa specială cu Maria Toacă), inclusiv prin lectura unui fragment, cartea „Drumuri de dor din ţara întreagă” s-a înfăţişat apoi asistenţei alături de autoare. În conţinutul acesteia „nu sunt doar simple însemnări de călătorie, ci emoţii”, a atras atenţia Maria Toacă, adăugând că este „o carte fără sfârşit, pe care oricine o poate continua”. Şi cercetătorul literar Nicolae Cârlan şi-a însoţit cea mai nouă carte la aniversarea SSB pusă „sub cupola” Centenarului Marii Uniri, el propunându-l pe „Mihai Eminescu în context bucovinean”. Avea cu sine 80 de exemplare pe care urma să le dăruiască celor prezenţi; să le dăruiască în primul rând oaspeţilor din nordul Bucovinei! Printre altele, Nicolae Cârlan a remarcat că „în sală sunt mai mulţi cernăuţeni decât… «regăţeni»”. Pe de altă parte, ceva mai târziu, Marin Gherman (reprezentând BucPress şi revista „Glasul Bucovinei”) avea să aprecieze că „dacă la Cernăuţi nu prea reuşim să ne întâlnim toţi laolaltă, acum am făcut-o datorită lui Gabriel Cărăbuş”. De la Iaşi, cercetătorul literar Liviu Papuc a sosit în amiaza de la Suceava purtând salutul bucovinenilor de pe lângă Bahlui, cu tristeţe că e posibil ca urmaşii acestora să nu mai aibă conştiinţa că-s din neamul bucovinenilor şi mâhnit că, pe lângă această aniversare, revenise în Bucovina şi cu gândul la o înmormântare; tocmai decedase Mandache Leocov (n. 1928, Prelipca), printre altele fost universitar, director al Grădinii Botanice din Iaşi… La rândul său, Cezar Straton a prezentat, pe scurt, istoria revistei „Bucovina forestieră” (care, printre altele, conţine şi un articol al său despre silvicultori care au pus umărul la Unire, potrivit informaţiilor din ultima carte – chiar ultima!… – a bucovineanului Dumitru Covalciuc) şi a dăruit bucovinenilor din nord nr. 9, seria a III-a, al revistei. Prilej pentru Nicolae Cârlan să puncteze: „Cezar Straton, singurul care a amintit de Dumitru Covalciuc!”.

Dacă Societatea Scriitorilor Bucovineni a primit, din partea administraţiei judeţene, prin mâna preşedintelui CJ Gheorghe Flutur, distincţia „Meritul Bucovinei”, la rândul său, SSB, prin mâna vicepreşedintelui Alexandru Ovidiu Vintilă, a decernat diplome de excelenţă fundaţiilor, societăţilor, asociaţiilor (culturale, ale scriitorilor, ziariştilor, bibliotecarilor, cadrelor didactice, civice etc.) care sunt alături de SSB. Iar câteva dintre ele au avut diplome pentru SSB. Reamintim reprezentanţii structurilor din nordul Bucovinei care au primit diplome ale SSB: Vasile Bîcu, Vitalie Zîgrea, Vasile Răuţ, Eleonora Schipor, Cristina Tărâţeanu, Elena Tărâţeanu, Alexandrina Cernov, Anica Bojescu, Ilie Tudor Zegrea, Maria Toacă, Marin Gherman, Ştefan Broască, Nicolae Şapcă, Vladimir Acatrinei, Iurie Levcic, Arcadie Opaiţ… Reamintim şi că înainte de deschiderea manifestării, prof. Neculai Barbă, consilier al preşedintelui CJ, a oferit tuturor celor prezenţi insigna „Bucovina 100 – Centenarul Unirii cu Ţara”. Şi nu uităm a transmite că deja foarte cunoscuta (ca vârstă încă mică…) recitatoare Adela Şulea ne-a zis din Mihai Eminescu – un fragment din „Călin. File de poveste”, iar în finalul manifestării aniversare, „Doina”: „De la Nistru pân’ la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/, Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate”…

…După cum anticipam în prima noastră microcronică, aniversarea a 80 de ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Bucovineni a fost şi (bun!) prilej de înfăţişare a mai vechi sau mai noi cărţi. Ocazie cu care şi noi am primit (cu mulţumiri pe care le adresăm şi pe această cale autorilor) volumele de versuri „Muguri de lumină” şi „Contratimp”, semnate de poeta din Câmpulung Moldovenesc Luminiţa Ignea, de câţiva ani şi colaboratoare – în calitate de cronicar de evenimente culturale câmpulungene – a „Craiului nou”, respectiv „Babel”, al (prea) discretului poet sucevean Vasile Tudor. (L.D.C.) 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: