Cornu Luncii

Festival al produselor tradiţionale sub umbrele tricolore

La Cornu Luncii s-a desfăşurat duminică, 8 iulie, Festivalul Produselor Tradiţionale, eveniment care a avut loc concomitent cu sărbătorirea zilei comunei şi sub egida Centenarului Marii Unirii. Manifestarea ajunsă la cea de-a IV-a ediţie şi organizată în fiecare an de Primărie şi Consiliul Local a început cu prezentarea produselor tradiţionale, care au fost expuse pe mai multe standuri amplasate pe terenul de sport al Şcolii Gimnaziale Cornu Luncii, acoperită cu o cupolă tricoloră, realizată din două steaguri ale României formate din 600 de umbrele de culoare roşie, galbenă şi albastră.

„În afară de faptul că localitatea Cornu Luncii este o comună cu oameni gospodari, încărcată de istorie şi tradiţii, chiar pe acest loc unde ne aflăm acum, în urmă cu 100 de ani, Armata Română a intrat în Bucovina pe 6 noiembrie 1918. Fiind anul Centenarului, stăm sub o cupolă de umbrele sub formă de tricolor, chiar pe locul unde a fost graniţa austriacă, la câţiva metri fiind pichetul de grăniceri. Pe aici a intrat Armata Română în Bucovina acum 100 de ani, iar pentru noi este o mare mândrie”, ne-a spus primarul Gheorghe Fron.

Produsul tradiţional, din gospodărie la târg

Gospodari din comună, dar şi din localităţile învecinate, au expus produse realizate în gospodărie cum ar fi plăcinte, prăjituri, cozonac, alivenci, dulceţuri, mălai moldovenesc, zacuscă şi ghiveci de legume, siropuri de fructe, băuturi alcoolice preparate acasă cum ar fi vişinată, zmeurată, cireşată, căpşunată sau afinată. Au fost şi standuri cu obiecte de uz gospodăresc confecţionate manual, produse apicole, obiecte de îmbrăcăminte cum ar fi hăinuţe tricotate pentru copii, costume populare, opinci, ştergare şi multe altele, standuri cu flori sau cu legume proaspete.

Unul dintre standuri a aparţinut Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică de la Sasca Mică, acolo fiind expuse produsele artizanale şi de îmbrăcăminte realizate de beneficiarii centrului, dar şi ceaiuri pentru diverse afecţiuni, plantele medicinale fiind culese de persoanele aflate în această instituţie.

Produse tradiţionale s-au găsit şi în vecinătatea scenei, unde a fost amenajată o stână în care baci cu experienţă au pregătit mâncăruri pe bază de carne de oaie, tocăniţă de ied, miel la proţap, balmoş, brânză, urdă. Dar tot aici s-au găsit şi produse din carne oferite de un producător local cunoscut nu numai în ţară, dar şi peste hotare, Raitar.

Datoria unui primar este să promoveze fiecare sat şi tot ceea ce este frumos în comună

Şi primarul Gheorghe Fron a adus coşuri cu produse tradiţionale. Reprezentând o familie numeroasă, edilul-şef din Cornu Luncii locuind în aceeaşi gospodărie cu soacra şi cu fiul, cămara este plină cu multe bunătăţi.

„Am adus aproape tot ce punem noi în cămară pentru iarnă. Facem în fiecare an gemuri, dulceţuri, căpşunată, caisată. În plus, avem prăjituri tradiţionale, mălai moldovenesc, alivancă, poale-n brâu, sarmale. O parte din ce se pregăteşte în casa unui bucovinean arătăm cu mândrie şi altora, pentru a nu uita ce ne-a lăsat ca zestre străbunii noştri.

Cornu Luncii este cea mai mare comună din bazinul râului Moldova, jumătate din comună este în Bucovina, iar jumătate în regat, deci sunt multiple tradiţii la produse, la meşteşuguri, la port, la jocuri şi la tot cea ce ne reprezintă pe noi ca români. Anul acesta port o cămaşă de Brăieşti. În fiecare an am purtat câte o cămaşă populară specifică unui sat component al comunei Cornu Luncii, pentru că este de datoria mea ca primar să promovez fiecare sat şi tot ceea ce este frumos în comuna Cornu Luncii.

La noi, produsele tradiţionale sunt la ele acasă. Noi am numit ziua comunei «festival al produselor tradiţionale», pentru că la standuri sunt o diversitate de produse provenite din cămara noastră. Nu sunt făcute special pentru ziua aceasta, ele sunt permanent în casă, le consumăm şi ne mândrim cu acest lucru. Sunt produse alimentare ale căror reţete au a rămas ca zestre de la bunici, străbunici, la care se adaugă produsele meşteşugurilor populare, lucrate manual, de meşteri populari autentici din comuna noastră, din comunele din jur, din Maramureş şi din Moldova” ne-a spus primarul Gheorghe Fron.

Liliana Drugă este unul dintre puţinii producători de miere de albine bio din judeţ, care are certificare Agreco Germania, pentru exportul mierii de albine bio în Germania; ea a participat pentru prima oară la o astfel de manifestare. Deşi inspecţia şi certificarea germană atestă calitatea mierii, în România puţini sunt cei care fac diferenţa dintre mierea bio şi mierea convenţională, astfel că, anual, 5-6 tone de miere produsă în cei 120 de stupi ai familiei merg la export.

„Avem câteva sortimente din anul 2018, rapiţă, salcâm, tei, polifloră, căpăceală, polen şi tinctură de propolis. Cei din afară au învăţat mai repede să consume un produs sănătos faţă de cei de aici, care îl au la îndemână, dar nu îl consumă” ne-a spus Liliana Drugă.

Alivanca, delicatesa bunicilor, pe cale de dispariţie

Patiseria tradiţională este una dintre ramurile fascinante ale artei culinare, principalele două ingrediente cu care sunt meşteşugite numeroasele produse din această categorie fiind iscusinţa şi pasiunea. Toate produsele prezentate duminică la Cornu Luncii au fost preparate din materii prime naturale, iar procesul executat manual, deşi la unele standuri s-au găsit şi cele care sunt solicitate la foarte multe evenimentele mai importante care au loc în sate, în special la nunţi, botezuri, simpozioane, zile onomastice. Alături de acestea au tronat plăcinte cu urdă de la stâna comunei a lui Mitică Păvăloaia, alivenicile şi mălaiul bucovinean.

„Avem trei feluri de plăcinte pe care le facem în casă: poale-n brâu cu brânză de vaci, poale-n brâu cu urdă şi poale-n brâu cu urdă şi mărar. Aluatul pentru cele trei feluri de plăcinte este acelaşi, umplutura diferă. Cel mai des facem plăcinte cu brânză de vaci. Mălaiul moldovenesc se face mai rar, tinerii nu mai mănâncă. La fel şi vestita alivancă, care este servită cu smântână” ne-a spus Liliana Ţurcanu, de la unul din numeroasele standuri de patiserie.

„Un produs foarte vechi, dar foarte bine cotat acum e alivanca. Este foarte uşor de făcut. Cu toate că este un produs pe care îl făceau foarte des bunicii noştri, astăzi îl găsim foarte rar, chiar dacă nu necesită multă muncă şi multe ingrediente: ouă, brânză de vaci, mălai, griş, trei linguri de ulei şi jumătate de kilogram de lapte acru făcut în casă” a completat Milica Pitaru.

www.romanidecentenar.ro

Opincile şi îmbrăcămintea făcute manual, cu dragoste

Paraschiva Alexa a adus la târg obiecte de îmbrăcăminte croşetată pentru copii, şaluri, rochii, fustiţe, pulovere. „Toate sunt lucrate manual de mine, aşa cum ne-au învăţat bunicile şi mamele, să lucrăm manual, să păstrăm tradiţia. Lucrul de mână este foarte frumos, elegant şi are o parte din sufletul şi inima celui care l-a realizat. Secretul acestor obiecte foarte frumoase este dragoste foarte multă. Croşetatul, împletitul, ţesutul dacă nu sunt făcute cu dragoste foarte multă nu iese nimic. E la fel ca în căsnicie. Dacă e făcută cu dragoste, e trainică, rezistă” este de părere Paraschiva Alexa.

Gogălniceanu Marin din Sasca Mică este pensionar, iar în timpul liber confecţionează opinci şi brâie. Este înscris în Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, condusă de Marcel Lutic, şi susţine că opincile sunt foarte sănătoase:

„Opincile sunt foarte sănătoase. Organele omului sunt reflectate în talpă. Cu opincile mergând pe pietriş, pe pământ, se face un masaj al tălpilor, acea reflexoterapie. Nu toţi ştiu, nu toţi apelează la medicina tradiţională, dar se pot trata de anumite probleme de sănătate purtând cea mai sănătoasă încălţăminte pentru picior!”

Şapte noi cetăţeni de onoare

După luările de cuvânt ale oficialităţilor invitate, primarul Gheorghe Fron a înmânat mai multe diplome de cetăţean de onoare cadrelor militare care au contribuit la prestigiul comunei.

„Este o mândrie pentru comuna Cornu Luncii să avem 40 de colonei şi doi generali cetăţeni de onoare. Nu întâmplător avem în comuna noastră doi eroi. Armata este onorată şi venerată în comuna noastră. 2018 fiind Anul Centenar, au prioritate cei care reprezintă Armata pentru a primi cea mai înaltă distincţie locală. Aceşti cetăţeni de onoare pot servi drept modele pentru generaţiile care vin din urmă. Au demonstrat că, plecând de aici, de la ţară, au reuşit să se afirme, să se facă remarcaţi în domeniile în care au profesat, au obţinut succesul binemeritat şi sunt alături de dvs. la cea mai importantă sărbătoare a comunei Cornu Luncii. Felicitări celor şapte cetăţeni de onoare pentru rezultatele remarcabile pe care le-au obţinut în cariera militară şi şcolară şi vă aşteptăm cu braţele deschise în comuna noastră!” a fost mesajul primarului.

Gheorghe Fron împreună cu Dumitru Davidel, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei „Cultul eroilor” din judeţul Suceava, au înmânat diplomele de cetăţean de onoare şi buchete de flori următoarelor persoane: lt. col. ing Ioan Pohoaţă, născut în Cornu Luncii, şef Birou suport logistic la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor din Jandarmeria Gheorgheni; lt. col. Costel Avram, născut la Brăieşti, comandant de batalion la Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni; col (r.) Marcel Ursulescu, născut la Sasca Mare; comandor (r.) Dumitru Cajvan, inspector de zbor pentru aviaţia de vânătoare, Divizia de Aviaţie, Vânătoare Timişoara, născut la Brăieşti; col. (r.) dr. Vasile Scutaru, ofiţer specialist în Comisia Ministerului Apărării Naţionale pentru asigurare tehnică militară şi personal în vederea desfăşurării în teatrele de operaţii militare, doctor în ştiinţe militare, prof. univ. la Academia Militară Bucureşti; col (r.) Viorel Ionel Chiriac, ofiţer în Statul Major General al Armatei Române; prof. Chiriac Albumiţa, născută la Băişeşti.

13 cupluri sărbătorite la 50 de ani de căsătorie

Evenimentul a continuat cu un spectacolul artistic susţinut de solişti şi formaţii locale şi de invitaţi din judeţele Suceava şi Iaşi, din Ardeal, din regiunea Cernăuţi şi din Republica Moldova. În acest context s-au înmânat diplome de excelenţă celor 13 cupluri care în acest an împlinesc 50 de ani de căsătorie.

Emoţionat de frumoasele poveşti de viaţă ale celor sărbătoriţi, Gheorghe Fron le-a înmânat celor 13 cupluri, pe lângă diplome, câte un buchet de flori şi o sticlă de şampanie. După ceremonia de pe scenă a urmat o slujbă de binecuvântare a familiilor sărbătorite, oficiată de preoţii din comună.

Pe scenă au urcat Iustina Irimia Cenuşă, Alexandru Brădăţan, Grigore Gherman, Ansamblul folcloric „Mugurelul” din Dorohoi, Ansamblul etnofolcloric „Ştefan Vodă” din Republica Moldova, Ansamblul folcloric „Muguraşii” din Cornu Luncii, Ansamblul folcloric „Bahluieţul” din Erbiceni, Iaşi, Grupul „Moldava” de la Clubul Copiilor din Fălticeni, Ansamblul folcloric „Floare de Mălin” din Mălini, Ansamblul folcloric „Obcina Stânişoarei” din Mălini şi Fanfara „Trandafirul” din Calafindeşti. Festivalul a fost prezentat de Mihaela Bîrsan, realizatoare de emisiuni folclorice de la Intermedia TV.

Promovarea comunei, o prioritate a primarului

Alături de primarul Gheorghe Fron şi Consiliul Local Cornu Luncii, la manifestările de duminică au mai fost prezenţi deputaţii Alexandru Rădulescu şi Emanuel Havrici, secretarul de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Cristian Şologon, primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, şi mai mulţi primari din zonă.

Toţi vorbitorii l-au felicitat pe primarul Gheorghe Fron pentru modul în care reuşeşte să promoveze comuna, locuitorii acesteia, tradiţiile şi obiceiurile, dar şi pentru investiţiile importante, care au schimbat înfăţişarea comunei şi au contribuit la creşterea nivelului de trai al locuitorilor, cu referiri directe la sistemul de apă-canal, la reţeaua de hidranţi pentru stingerea incendiilor, infrastructura rutieră etc.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: