Şi tineretul are grijă de tezaurul nostru

 De mult ori am afirmat că am norocul să particip la activităţi culturale de excepţie şi afirmaţia mi-a fost întărită şi de cea mai recentă activitate la care am participat. Este vorba de concursul interjudeţean „Identitate şi multiculturalitate în spaţiul românesc”, ediţia a IV-a. Şi, cum am avut norocul, asistasem şi la precedentele trei ediţii. Şi de-această dată mi s-a propus să fac parte din colectivul care-a jurizat secţiunea „Costume populare”.

Nu c-aş avea vreun interes să laud organizatorii , dar n-am ce face. Ei se laudă singuri prin tot ceea ce fac. Merită lăudaţi cu prisosinţă pentru că, mă gândesc eu, nu degeaba onor ministerul nostru a desemnat Colegiul naţional „E. Hurmuzachi” organizator al celor patru ediţii ale acestui concurs. Şi când afli că organizarea acestui concurs a căzut în sarcina doamnei Luminiţa Lăzărescu, director adjunct al colegiului-gazdă, nu trebuie să mai adaugi nimic, pentru că toată lumea îi cunoaşte realizările. În plus, după cum voi arăta mai încolo, a avut ca sprijin şi colaboratori un colectiv de cadre didactice de excepţie.

Colectivul de jurizare a fost format din prof. Carmen Andronache, prof. dr. Marcel Ungureanu şi subsemnatul. Am avut de jurizat 17 costume populare din partea de sud a Bucovinei istorice, toate îmbrăcate de adolescente, care din care mai frumoasă, care au dovedit că sunt şi inteligente. „Frumuseţea fetelor îţi ia ochii. Nici nu te poţi uita la costume”, (a comentat un mucalit din apropierea mea). „Parcă sunt mai frumoase în costume naţionale decât în uniforme şcolare. Să nu-mi recunosc colegele” (alt coleg de clasă cu ele). „Superbă este atitudinea cu care poartă aceste fete costumele populare” ( prof. Ungureanu).

Alte două frumoase domnişoare au avut sarcina de prezentatoare. Şi s-au descurcat de minune, în sensul că pentru fiecare număr prezentat au avut de spus câteva cuvinte, pentru ca spectatorii să ştie cu cine au de-a face. Este vorba de domnişoarele Iuliana şi Eliza.

Pentru început ele au invitat-o în faţa spectatorilor pe Valentina Moroşan, îmbrăcată într-un superb costum popular, destul de vechi după afirmaţia ei, care a cântat o melodie bucovineană săltăreaţă; ea a jucat în timp ce a cântat. A fost o introducere foarte nimerită în spectacol.

Au dat cuvântul doamnei Luminiţa Lăzărescu, care a prefaţat activitatea cu o alocuţiune, din care am reţinut: „Ca parte integrantă a istoriei şi civilizaţiei poporului român, portul popular constituie un document viu care, dăinuind peste veacuri, a transmis generaţiilor următoare mesajul unei creaţii artistice autentice… Costumul popular este un preţios document artistic, social şi istoric.”

Prin faţa juriului au trecut, pe rând, cele 17 fete. Păcat că nu s-au prezentat şi concurenţi băieţi. A fost înscris unul, dar nu s-a mai prezentat. Probabil s-a gândit că n-avea nicio şansă în faţa fetelor, fără să ştie că el ar fi concurat la altă categorie. Fiecare dintre fete a avut un barem de timp (l-au respectat toate) în care să prezinte juriului motivul participării la acest concurs; date despre vechimea, istoricul şi zona etnografică de unde este; să prezinte toate piesele costumului; să explice simbolurile care se găsesc pe costumul ei; ocazia/ocaziile în care este purtat costumul în cadrul comunităţii. Juriul a acordat punctajul maxim unui număr de 9 concurente, iar celelalte opt s-au clasat la un singur punct sau două în urma acestora.

Îmi pare rău că nu le pot nominaliza pe toate cele 17 concurente. Cele clasate pe locul I sunt: Ana-Maria Gheorghiţă, Valentina Moroşan, Teodora Fădor, Petruţa Fădor, Cătălina Cioltan, Paula-Emilia Ilioi, Florentina Grigoraş, Maria-Carmen Bodnar şi Andreea Leizeriuc.

Menţionez că s-au prezentat concurente din clasele a IX-a (4), a X-a (8) şi a XI-a (5). Doamna Lăzărescu a specificat că ar fi venit şi fete din clasa a XII-a dacă acest concurs s-ar fi desfăşurat cu ceva timp în urmă. Ele sunt acum intrate în febra examenului de bacalaureat şi imediat în cel de admitere în învăţământul superior. Despre fiecare din cele 17 concurente, domnişoarele prezentatoare au spus şi câteva lucruri, pentru că nu erau bine cunoscute de spectatorii care nu le erau colegi de clasă.

Juriul a apreciat modul liber în care au prezentat concurentele, date multe despre vechimea şi istoricul costumului pe care-l poartă, caracteristicile zonei din care provine, pentru că ele au prezentat costume populare din arealul părţii de sud a Bucovinei istorice: Putna, Straja, Bilca, Frătăuţii Vechi, Arbore, Gălăneşti şi Marginea. Am remarcat mândria fetelor când au vorbit despre costumul pe care l-a purtat bunica sau mama la nuntă, şi chiar străbunica. A fost explicată şi bogăţia modelelor cu care sunt împodobite costumele, precizând chiar în amănunţime numele dat de cusătorese unor modele florale sau geometrice. Au semnalat faptul că în multe modele regăsim tricolorul ţării. Chiar au fost puse de către membrii juriului în situaţia de-a da explicaţii suplimentare despre o anumită problemă: culorile bumbacului folosit, croiala unui costum, greşeli care pot fi făcute de-o cusătoreasă la coaserea unei cămăşi, când se poartă costumul de ţinut şi când cel de purtat etc. Ne-am bucurat că au fost fete care au afirmat că lucrează la stative alături de mamă sau bunică.

Deşi concursul a cam depăşit numărul de ore afectate (asta din cauza juriului, care-a vrut să afle mai multe lucruri), unele concurente, a căror pasiune este şi cântecul popular, să ne prezinte măcar o strofă dintr-un cântec popular pe care-l au în repertoriu. Credeţi că au aşteptat rugate? Nu. Ne-au încântat cu câteva cântece, mai ales tânăra Cătălina Cioltan, care trăieşte la Aşezământul de Copii „Sf. Ierarh Leontie” de la lângă Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi.

La festivitatea de premiere am citit pe feţele tuturor fetelor bucurie şi mulţumire, drept dovadă că juriul a fost obiectiv. Nici nu se putea ca juriul să procedeze altfel, pentru că fetele sunt conştiente de valoarea lor şi-şi recunosc locul pe care-l au într-o ierarhie, mai ales că am desprins acest lucru şi din discuţiile purtate cu câteva după festivitatea de premiere, când le-am imputat că sunt prea emotive. Au recunoscut şi lucrul acesta şi el mi-a fost întărit şi de doamnele profesoare, care le cunosc foarte bine de la ore.

De fapt, am avut curiozitatea să aflu care este părerea unor spectatori, elevi în clasele IX-XI care, sub protecţia anonimatului (m-au rugat să nu le dau numele întreg), mi-au declarat: „Trebuie să fim foarte mândri pentru că avem cinstea să purtăm un costum popular cum nu mai are nimeni, nu numai în ţară, ci şi în lume” (Mihai). „Ne pare rău pentru că, dacă înainte la sate se purtau costume populare şi-n zilele de lucru, chiar la munca câmpului, nu numai în sărbători, astăzi se îmbracă destul de rar şi numai la hramuri sau la balul gospodarilor, deci de două-trei ori pe an.” (Carmen). „Înainte vreme, aşa cum s-a spus de o fată în concurs, fata-şi confecţiona în casă toată zestrea, şi-aveau zestre multă, dar astăzi nu face absolut nimic. Unele nu ştiu nici să coase, nici să brodeze. Ele cumpără totul din magazine sau din bazar”. (Teodora).

În finalul activităţii a revenit eleva Ana-Maria Gheorghiţă, care ne-a încântat cu câteva melodii populare bucovinene, dar şi cu pasul ei graţios, pe care l-a executat în timp ce cânta.

Neputând lipsi de la o asemenea manifestare folclorică, un colectiv restrâns al formaţiei de jocuri populare a prezentat o suită de jocuri populare. Au venit pentru ca şi aşa să-şi cinstească colegele de şcoală. Execuţie impecabilă, costume populare autentice, desen scenic foarte interesant, ţinută scenică de dansatori ai unui ansamblu profesionist!

Acest proiect a fot iniţiat ca unul judeţean şi, prin amploarea şi importanţa lui, a ajuns acum un proiect interjudeţean. Pe când onor ministerul nostru îl va transforma într-un proiect naţional? (Prof. GH. DOLINSKI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: