> Aproximativ 600 de voluntari au participat sâmbătă la acţiunea de împădurire coordonată de Holzindustrie Schweigofer
Compania Holzindustrie Schweighofer, în parteneriat cu Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Asociaţia Administratorilor de Păduri din România, a desfăşurat sâmbătă o nouă etapă a campaniei multianuale „Pădurea de Mâine”, campanie de replantare a unor suprafeţe private de pădure distruse de mâna omului, dăunători sau intemperii.
A fost, au declarat organizatorii, poate cea mai mare acţiune de voluntariat de acest tip organizată în judeţul Suceava în ultimii 20 de ani. Chiar şi neconfirmată oficial, declaraţia are acoperirea a aproximativ 600 de voluntari de toate vârstele, care au pus „osul la treabă” în cel mai serios mod posibil, pentru replantarea unei suprafeţe de pădure de 2 ha afectată de uscare şi doborâturi de vânt, aflată în Parcul Naţional Călimani, pe raza localităţii Poiana Negri, comuna Dorna Candrenilor. Din acest motiv, specific replantărilor din acest areal protejat, cei 6.340 de puieţi de brad, molid şi larice plantaţi au fost de provenienţă locală, şi nu aduşi din altă parte, pentru a avea şanse cât mai mari să se prindă.
„Bă, nu mint, bă!”
Au participat la plantarea de sâmbătă, 12 mai, de la Poiana Negri, studenţi, elevi şi coordonatorii lor de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul Teoretic “Ion Luca” Vatra Dornei, Şcoala Militară de Jandarmi Fălticeni care au venit în număr mare, circa 100, de la Liceul Tehnologic “Tomşa Vodă” din Solca, Colegiul “Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, Colegiul „Vasile Lovinescu” din Fălticeni, Liceul Tehnologic „Ştefan cel Mare” din Cajvana şi Colegiul Tehnic “Petru Muşat” din Suceava.
Grupurile au avut susţinerea personalului silvic al Parcului Naţional Călimani, al Ocolului Silvic Dorna Candrenilor şi Ocolului Silvic Privat „Dorna” care le-au prezentat voluntarilor regulile de protecţia muncii şi de bun-simţ pe munte şi au demonstrat în faţa lor modul corect în care se plantează puieţii, apoi i-au supervizat pe toată durata lucrului. Tinerii au avut alături chiar şi doi alpinişti de la Salvamont Vatra Dornei.
Sâmbătă, la Poiana Negri a fost o acţiune „blitz” la care tinerii au participat din toată inima, dându-şi cu adevărat interesul, fără să se plângă de urcuşul anevoios pe panta abruptă şi destul de lungă pe care au urcat până în mijlocul pădurii, cu sapele şi găleţile cu puieţi, şi mândri la final de ceea ce făcuseră. „Eu am săpat 8 gropi şi am plantat puieţii”, „Eu cu Lucian am pus vreo 20 de copaci”, „Bă, minţi, bă!”, „Să mor dacă mint, mă, întreabă profa!” se auzea în spatele unui grup de copii, la coborâre.
Peste 142.600 puieţi, plantaţi până acum în judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Suceava, Harghita şi Covasna
Acţiunea şi-a atins scopul şi i-a mulţumit pe deplin pe organizatori, surprinşi de numărul mare de tineri care au răspuns invitaţiei reprezentanţilor Companiei Holzindustrie Schweighofer.
„Proiectul Pădurea de Mâine îşi propune să ajute regenerarea suprafeţelor din fondul forestier al României, dar are şi o altă componentă, una foarte importantă: componenta educaţională. Astfel, a fost lansată o invitaţie publică către toţi doritorii şi, când am centralizat tot ceea ce înseamnă voluntari care au confirmat participarea, am fost foarte plăcut surprinşi să vedem că avem 600 de voluntari astăzi. Faptul că ne aflăm în arealul Parcului Naţional Călimani nu este întâmplător. Compania HS este conştientă de ceea ce înseamnă biodiversitate, de ceea ce înseamnă conservarea habitatelor naturale. Din acest motiv şi-a asumat voluntar angajamentul de a nu cumpăra lemn din parcurile naţionale din România, chiar dacă exploatarea în zonele tampon ale acestora este permisă” a declarat Vasile Varvaroi, manager Holzindustrie Schweighofer.
“Mă bucur că în primăvara aceasta am revenit în Bucovina şi că împreună dăm viaţă unei noi păduri. Este impresionant că astăzi s-au adunat atât de multe persoane care rezonează cu scopul proiectului nostru, şi că împreună putem ajuta natura. Este îmbucurător faptul că la aceste acţiuni ni s-au alăturat atâţia tineri dornici să înveţe despre pădure, să se implice şi să fie un exemplu pentru toţi cei din jur”, a afirmat şi Ionuţ Apostol, manager de proiect “Pădurea de Mâine”.
„Ar trebui să vedem şi partea aceasta mai puţin vizibilă a silviculturii, faptul că se execută numeroase lucrări de regenerare şi aceasta este o preocupare permanentă a silvicultorilor. Sperăm ca prin proiectul Pădurea de Mâine să inducem ideea că pădurea este permanentă, este o resursă regenerabilă care poate fi folosită întrun mod sustenabil şi responsabil o mulţime de ani de acum încolo” a precizat, la rândul său, Ciprian Palaghianu, director de proiect din partea Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava – Facultatea de Silvicultură.
Holzindustrie Schweighofer – 1 milion de euro pentru 1 milion de puieţi
Potrivit unui comunicat al organizatorilor, proiectul „Pădurea de Mâine” a fost lansat în septembrie 2017, în parteneriat, de Asociaţia Administratorilor de Păduri, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Holzindustrie Schweighofer, pentru a ajuta proprietarii privaţi şi administraţiile locale din toată ţara să reîmpădurească suprafeţele de fond forestier cu dificultăţi de regenerare.
La debut, în toamna anului trecut, au fost plantate 4,7 hectare cu peste 21.210 de puieţi la Poieni-Solca, iar în primăvara anului 2018 au fost plantate în total 6 suprafeţe cu 142.640 puieţi, în judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Suceava, Harghita şi Covasna.
„Pădurea de Mâine sprijină micii proprietarii de pădure şi furnizează puieţi, material de plantare, logistică, voluntari şi specialişti, acoperind toate costurile aferente. Sprijinul financiar, acordat în totalitate de Holzindustrie Schweighofer, se ridică la peste 1 milion de euro pentru a planta 1 milion de puieţi în timpul celor 7 ani de proiect.
Obiectivele sunt acelea de a sprijini proprietarii de păduri care nu au capacitatea să regenereze pădurile degradate, de a crea un puternic impact pozitiv la nivelul comunităţilor locale, care vor fi implicate activ în proiect, şi a contribui substanţial la conservarea resurselor forestiere, la prevenirea eroziunii, alunecărilor de teren şi inundaţiilor din zonele respective” au transmis partenerii din cadrul proiectului. (D.BEALE, M. BUTNARIU)
Comentarii