Alegem mielul

Iată că se-mplineşte în aceste zile cam jumate de an de când ministrul de recentă poveste al Agriculturii din ţara Mioriţei a lansat oficial campania sa de suflet numită „Alege oaia!”. Campanie percepută cu destule zâmbete de consumatori, dovadă mulţimea de glume iscată în jurul acesteia şi a personajului său principal. Care personaj, ministrul sau oaia? Dificil de zis. Dar lesne de amintit că respectivul demers (programat a dura trei luni) viza captarea interesului potenţialilor consumatori de a „manifesta mai mult interes – pe tot parcursul anului – pentru carnea de oaie şi preparatele din carne de oaie”, asta în sprijinul crescătorilor de oi, ca şi pentru „păstrarea tradiţiilor privind preparatele culinare din această specie”. Mă tem că rezultatele campaniei n-au fost concludente, însă iată că în aceste zile mulţi dintre noi am apelat la tradiţie căutând temporar oaia (ba nu, doar mielul), în dauna fratelui nostru porcul şi, poate, a prietenului pui. Dincolo de şuguială, trebuie să aibă şi-un înţeles situaţia asta, care realmente e înscrisă într-o tradiţie, în cea reală, nu în cea imaginată. Chiar aşa: de ce englezul, care n-are în genă o Mioriţă, papă adesea oaie (inclusiv la micul dejun, cel „englezesc”, fireşte; de exemplu crumpets, din aluat făcut cu seu, sau un soi de drob), de la plăcinta ciobanului (ei îi spun astfel, nu noi) şi până la… banala friptură (dar nu din oaie pentru lână). Poate şi pentru că tradiţia lor a fost dintotdeauna să-şi mănânce oile proprii, nu să le crească pentru turci.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: