> Sub coordonarea Inspecţiei Muncii, inspectori de muncă din Suceava, Iaşi, Vaslui, Vrancea şi Buzău au descins la 20 de agenţi economici suceveni din silvicultură şi exploatarea forestieră > În ultimii 5 ani, 10 lucrători au murit, iar alţi 27 au rămas invalizi în accidente cauzate, printre altele, de lipsa de calificare, consumul de alcool, nerespectarea procesului tehnologic, pierderea controlului utilajelor, căderile de arbori, vântul puternic sau de stările de panică > În sectoarele controlate au mai fost evidenţiate înţelegeri tacite pentru muncă la negru, subcontractarea exploatării către firme neatestate, lipsa de muncitori cu experienţă, neevaluarea factorilor de risc, precum şi nesupravegherea echipelor de exploatare
Mai multe nereguli au fost scoase la iveală cu prilejul unei campanii de controale desfăşurată în judeţul Suceava, campanie care a urmărit modul de respectare a prevederilor referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă în silvicultură şi exploatare forestieră. Ca urmare a sesizărilor şi reclamaţiilor primite de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Suceava, controalele au fost organizate de Inspecţia Muncii Bucureşti, în cooperare cu inspectoratele din judeţele Suceava, Iaşi, Vaslui, Vrancea, Buzău, vizate fiind unităţi de exploatare din Frasin, Solca, Stulpicani, Vama, Moldoviţa şi zona Dornelor. Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, precizează că „vizitaţi” au fost 20 de agenţi economici care au fost conştientizaţi asupra riscurilor existente, dar discuţii s-au purtat inclusiv cu lucrătorii angajatorilor, cât şi cu cei din parchetele forestiere.
„Sub coordonarea reprezentanţilor Inspecţiei Muncii s-au desfăşurat acţiuni de control, verificare şi îndrumare la agenţii economici din domeniile silvicultură şi exploatări forestiere, iar participarea inspectorilor de muncă din judeţele limitrofe a avut ca scop adoptarea unor metode de control unitare, în baza unei tematici de specialitate” arată Romeo Butnariu. Potrivit şefului ITM Suceava, o analiză a accidentelor de muncă din ultimii 5 ani relevă că numărul acestora se menţine la un nivel constant, începând cu 2012 alegându-se cu incapacitate de muncă 3, 7, 6, 5, respectiv 6 lucrători din sectoarele în cauză. În 2012 şi-au pierdut viaţa la locul de muncă trei muncitori, în 2013 – unu, iar în fiecare din anii următori, până în 2017, câte doi. „Statistic, în perioada 2012-2016, din totalul accidentelor de muncă mortale şi cu invaliditate, circa 80% au avut drept cauză de producere a accidentului pe executantul din această activitate, adică tractoristul, TAF-istul ori fasonatorul mecanic” subliniază şeful ITM Suceava, menţionând că victimele s-au expus, în afara sarcinii de serviciu, în zone cu pericol de accidentare; nu au folosit echipamentul de protecţie sau acesta era în stare necorespunzătoare; nu au efectuat la timp operaţiunile de protecţie ori au omis faze, operaţiuni, manevre şi comenzi indispensabile securităţii muncii. Printre cauzele ţinând atât de executant, cât şi de sarcina de muncă, mijloacele de producţie şi locurile de muncă, mai sunt enumerate utilizarea forţei de muncă necalificate; prezenţa la serviciu sub influenţa alcoolului; nerespectarea procesului tehnologic; deplasări ale utilajelor prin alunecare, cădere liberă, rostogolire sau răsturnare; prăbuşiri de terenuri sau arbori; vântul puternic; stări de panică; relaţiile neprincipiale de la locul de muncă. Conform lui Romeo Butnariu, controalele anterioare efectuate în silvicultură şi în exploatarea forestieră au mai evidenţiat înţelegerea tacită dintre angajator şi lucrător pentru muncă în lipsa unui contract şi a fişei medicale de angajare; subcontractarea exploatării masei lemnoase către firme neatestate pentru o activitate cu riscuri multiple de accidentare; lipsa lucrătorilor calificaţi şi cu experienţă; neevaluarea factorilor de risc; lipsa de coordonare şi supraveghere a echipelor de exploatare.
În prezenţa a circa 60 de invitaţi, problemele depistate de controlori în teren au fost abordate în sala de şedinţe a Direcţiei Silvice Suceava, prilej cu care s-au stabilit măsuri pe care angajatorii trebuie să le aplice în scopul îmbunătăţirii stării de fapt.
Comentarii