În anul Centenarului Marii Uniri, „Suceava, un bastion al Francofoniei”

Săptămâna trecută, miercuri, la Suceava s-au aflat, într-o coincidenţă fericită, alături de scriitorul Paul Emond, membru al Academiei Regale de limba şi literatura franceză din Belgia, trei reprezentanţi ai „Francofoniei centrale”, adică a Hexagonului, cu misiuni oficiale în instituţii din România, şi anume: Pierre-Yves Maingant, responsabil cu cooperarea universitară în cadrul Institutului francez din România la Bucureşti, Vincent Lorenzini, director al Institutului Cultural Francez de la Iaşi, şi Aurélien Amigues, lector francez la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din capitala Moldovei.

Efervescenţa francofonă la fiecare început de primăvară este obişnuită, deja bine cunoscută şi de suceveni, ea fiind prilejuită, an de an, de marcarea, la 20 martie, a Zilei Internationale a Francofoniei, sărbătorită de România alături de cele 75 de ţări membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

Oaspeţii noştri din anul acesta au avut posibilitatea de a se întâlni cu profesori şi studenţi ai Universităţii sucevene, cu elevi şi profesori de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, să se informeze asupra „stării Francofoniei” în zonă, să ia act de diversitatea manifestărilor pe care Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Lectoratul Francez, Centrul de Reuşită Universitară, Biroul francez, şcolile şi liceele din judeţ le desfăşoară permanent, de ani de zile şi pe întreg parcursul anului, încurajând păstrarea unor valori lingvistice şi culturale tradiţionale în spaţiul românesc: francofonia şi francofilia, ca repere ale formării statului unitar român şi ale dezvoltării şi emancipării României moderne.

Nu întâmplător, poate, anul acesta francofonia suceveană a fost apreciată de domnul Maingant ca „un bastion”, echipele bucovinene de militanţi pe terenul francofoniei româneşti, europene şi mondiale contribuind în mod concret şi hotărâtor la o „renaştere” a interesului faţă de limba franceză, la o „revigorare” a tradiţiei noastre francofone, în contextul generos al plurilingvismului, născut şi întărit tot în interiorul valorilor promovate de Francofonie.

În multe din şcolile şi liceele de pe teritoriul judeţului, limba franceză reîncepe, după o „criză” de câţiva ani, să reintre, la paritate cu limba engleză, ca „limbă străină unu”, iar acest lucru se datorează efortului comun, dar şi strategiei înţelepte a Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, în colaborare cu promotorii studiilor francofone de la Universitatea „Ştefan cel Mare”. Solicitările de cursuri de limba franceză, adresate dinspre comunitatea suceveană, sunt puternic motivate de întreprinderile şi firmele care angajează personal cunoscător de limbă franceză. Proiectul „Francofonia în comunitate”, susţinut de către Agenţia Universitară a Francofoniei, în premieră în Europa centrală şi orientală, reprezintă încă o recunoaştere a „mişcării francofone” iniţiate de Biroul francez de la Suceava în colaborare cu Centrul de Reuşită Universitară al Universităţii. Una dintre bursele de studiu pe care Delegaţia Wallonie-Bruxelles la Bucureşti le propune viitorilor profesori de franceză este acordată, pe bază de competiţie, studenţilor suceveni.

În anul Centenarului Marii Uniri, personalităţile franceze care au susţinut puternic, alături de români, cauza României Mari, se regăsesc în preocupările de restituire culturală din cadrul Masteratului internaţional francofon de Teoria şi practica traducerii, cu diploma dublă de la Universitatea „Ştefan cel Mare” şi Universitatea de Stat din Moldova – Chişinău.

E momentul să reamintim rolul decisiv jucat de Franţa, în momente grele şi cruciale pentru viitorul naţiunii române, e momentul să invocăm sprijinul pe care virtuţile noastre latine şi creatoare îl au şi prin intermediul Francofoniei.

În 1921, geograful francez Emmanuel de Martonne, unul dintre cei mai înflăcăraţi combatanţi în favoarea Marii Uniri, spunea: „…situaţia noii Românii în noua Europă apare ca un viitor plin de promisiuni. Geografia politică trebuie să considere ţara Dumneavoastră ca pe una dintre cele mai fericite şi solide noi construcţii din noua Europa”.

Astăzi, Francofoniei româneşti, Francofoniei bucovinene, un călduros La mulţi ani!

Vive notre francophonie!

 Profesor univ. DHC SANDA-MARIA ARDELEANU,

Lector univ. dr. MARIANA ŞOVEA, responsabilă a Centrului de Reuşită Universitară,

Profesor gr.I TAMARA SABIN, responsabilă a Biroului francez