Cine şi de ce?

Ca în fiecare an, înainte de aniversarea revoluţiei din decembrie 1989/ comemorarea victimelor acesteia, mai aflăm câte ceva despre evenimentele care au zguduit ţara în urmă cu 28 de ani. De această dată, au luat cuvântul procurorii care se ocupă de „Dosarul revoluţiei”, în discursul cărora se evidenţiază termeni precum „diversiuni” (inclusiv „radio-electronice”), „dezinformări constante”, „ordine militare diversioniste”, „imitatoare de foc militare”, „psihoză teroristă”, „trei tentative de asasinare a cuplului Ceauşescu, înainte de execuţie”, „ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu”, nu în cele din urmă absenţa unui „vid de putere” în acele zile, de asemenea informaţii asupra faptului că după 1989 „probe importante au fost distruse sau alterate”. Aşadar, s-ar putea spune că s-au identificat anumite elemente de „cod” relative la conţinutul şi contextul respectivelor evenimente (unele noi pentru cei de rând, altele doar presupuse; de ex., despre „imitatoarele de foc” se vorbise, în surdină, şi în cazul Timişoarei, astfel de aparate fiind uitate în podurile clădirilor din centrul oraşului), dar, totodată, că suntem încă departe de clipa în care să aflăm exact, cu subiect şi predicat, mai ales cu subiecţi, ce s-a întâmplat în ’89. Mai ales că, din experienţe directe, mulţi dintre noi au trăit evenimentele, şi nu doar la TVR, acum identificată ca piesă importantă în strategia dezinformărilor. Bunăoară, chiar la Suceava: cine şi în ce scop a „trimis teroriştii” să se infiltreze în oraş, de-a lungul râului, dinspre sud-est?; cine şi în ce scop a „otrăvit” apa potabilă?; cine şi de ce?…