Sâmbătă şi duminică, municipiul Fălticeni a răsunat de muzica de fanfară, cu ocazia celei de-a III-a ediţii a Festivalului Fanfarelor. Fanfare de pe Valea Şomuzului, Valea Siretului, dar şi de la Sfântul Ilie au concurat pentru trofeul festivalului, dar şi pentru cunoaşterea muzicii instrumentale interpretate de „absolvenţii şcolii de muzică de pe uliţa satului”, aşa cum ne-a spus un bătrânel hâtru după ce a terminat de suflat în instrumentul pe care cu drag îl strângea în braţe. Piaţa „Nada Florilor” şi Aleea pietonală din Municipiul Fălticeni s-au umplut de lume şi muzicanţi, iar de la membrii fanfarelor am aflat că majoritatea instrumentelor la care cântă sunt vechi, de peste 40 – 50 de ani, fie că este vorba de instrumentele muzicale de suflat din lemn şi din alamă, sau de cele de percuţie care au rolul de a marca tempoul cântecelor din repertoriul specific fanfarelor ţărăneşti: dansuri şi prelucrări de muzică populară, marşuri, cântece de paradă.
Sâmbătă, 21 octombrie, la ora 11,30, cinci formaţii s-au adunat în faţa Primăriei Municipiului Fălticeni, unde au cântat câte o melodie reprezentativă, după care au cântat la unison mai multe melodii cunoscute publicului larg, printre care s-a numărat şi cea mai cunoscută melodie a lui Nelu Huţu în urbea de pe Şomuz, „Ca la noi la Fălticeni”.
În sunet de alămuri şi în aplauzele spectatorilor s-a desfăşurat, pe aleea pietonală, parada fanfarelor, cântăreţii îndreptându-se pe acorduri muzicale, cu mic, cu mare, spre centrul municipiului, acolo unde s-a desfăşurat concursul propriu-zis, cele mai bune formaţii fiind premiate de organizatori: Centrul Cultural „Bucovina”, instituţie de cultură aflată în subordonarea Consiliului Judeţean Suceava, Asociaţia „Vatra Satului” şi Primăria Fălticeni.
Participanţii, răsplătiţi cu premii şi diplome
Fanfarele participante au interpretat un colaj de piese folclorice (horă, sârbă, bătută), solouri la instrumente de suflat dar şi câte o piesă care să nu fie de factură folclorică, la alegerea conducătorului fanfarei. Juriul a fost alcătuit din personalităţi ale vieţii culturale, reprezentanţi ai organizatorilor şi ai instituţiilor de profil din judeţ. Calităţile interpretative, originalitatea orchestraţiilor, valoarea, autenticitatea şi dificultatea repertoriului, acordajul orchestral, ţinuta scenică şi autenticitatea costumului popular au constituit criteriile de bază în aprecierea participanţilor la Festivalul-concurs al fanfarelor. Pe lângă diplome şi premii în bani, participanţii au fost răsplătiţi cu colaci şi ţuică de mere produsă la Fălticeni.
„Formaţiile ţărăneşti de alămuri sunt un segment important al muzicii tradiţionale. Membrii fanfarei cântă în funcţie de circumstanţele spectacolului: bucurie, în timpul dansurilor şi petrecerilor, calm, în timpul înmormântărilor, sobrietate, în timpul momentelor esenţiale din cadrul ceremoniei căsătoriei. Şi în acest an, o echipă coordonată de Călin Brăteanu, solist vocal, instrumentist, pasionat de folclor şi de tradiţii, a adus, pe scena şi pietonalul din centrul municipiului Fălticeni, stilurile muzicale locale vechi din satele de pe Valea Şomuzului”, a precizat preşedintele juriului, înv. Vasile Buduşanu.
Câştigătorii ediţiei din acest an au fost Fanfara “Brazii Bucovinei” din Sf.Ilie, coordonator Vasile Vişinar; Fanfara „Izvoraşul” din Liteni, coordonator Costică Stăucean; Fanfara „Vuietul Şomuzului” din Preuteşti, coordonator col. Dumitru Simion; Fanfara „Lui Cucoş” din Fântânele, coordonator Gheorghe Scutariu, Fanfara „Florile Şomuzului” din Vultureşti. Celor cinci fanfare li s-a alăturat Taraful „Doina Rarăului” din Câmpulung Moldovenesc, formaţie alcătuită din profesori de muzică, cei care, sub bagheta profesorului Ilie Niţă, au prezentat un spectacol de muzică veche îndelung aplaudat de cei prezenţi.
Calitatea prestaţiilor creşte de la an la an
Pentru ca jocul şi cântecul popular tradiţional, autentic, să fie larg reprezentat pe scena amplasată în centrul municipiului, organizatorii au pregătit diversitate. Pe lângă muzica de fanfară, prezentarea jocului şi cântecului tradiţional din ţinutul Sucevei, au fost invitate ansambluri folclorice renumite din două importante regiuni folclorice ale ţării, Neamţ şi Bistriţa-Năsăud. Sâmbătă, Ansamblul Folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a prezentat cântece şi jocuri specifice vetrelor folclorice din cele opt judeţe ale Moldovei. Duminică, soliştii vocali, valoroşii instrumentişti din taraf care au cântat numai la instrumente clasice, ţărăneşti şi dansatorii Ansamblului Folcloric „Balada” al Centrului Cultural „Dacia” Bistriţa-Năsăud au oferit un spectacol de excepţie, de aproape două ore, apreciat atât de public, dar mai ales de soliştii de muzică populară suceveni şi de specialiştii Centrului Cultural Bucovina. Bistriţenii au prezentat cele mai frumoase şi cunoscute cântece şi dansuri populare vechi din Dobrogea, Oltenia, Banat, Ardeal (Cluj şi Bistriţa-Năsăud) şi Moldova.
„Atât calitatea prestaţiilor fanfarelor participante, cât mai ales audienţa de care s-a bucurat ediţia din acest an a Festivalului Fanfarelor ne determină să continuăm această manifestare şi să o transformăm într-un eveniment cultural cu participare internaţională prin participarea la ediţiile viitoare a fanfarelor din Republica Moldova şi din nordul Bucovinei şi organizarea unui spectacol cu formaţiile reunite”, au precizat organizatorii.
Pe scena din Piaţa „Nada Florilor” au mai evoluat soliştii Ghiorghiţă Rotaru, Călin Brăteanu, Lenuţa Rusu, Valentin Bertea, Patricia Aniculaesei, Delia Valentina Bertea, Cristina Chichiriţă, Sabin Afilipoaie, Elena Popa, Ansamblul Folcloric „Doruleţul”, Ansamblul Folcloric „Stejărelul” şi Grupul Folcloric „Balada” conduse de prof. interpret Maria Tanasă, Formaţiile Clubului Copiilor Fălticeni: Grupul „Moldava” condus de prof. interpret Lenuţa Rusu, Grupul „Coroniţa”, coordonator Liviu Chelaru, Grupul de viori „Flori de măr”, coord. prof. Lidia Zugravu, Ansamblul Folcloric „Străjerii” din Dolheşti, Ansamblul Folcloric „Cetiniţa” al Căminului Cultural Boroaia, Ansamblul Folcloric „Flori de Mălin” al Căminului Cultural Mălini.
Comentarii