Pedeapsă ?

Mai bine mai târziu decât niciodată, astfel am putea aprecia tentativa noastră de a ne aduna, la mulţi ani de la terminarea facultăţii, măcar o dată – cei care ne-am dorit aceasta. Cu greu am reuşit să luăm legătura între noi şi chiar, cei ce au fost de acord, să facem o primă întâlnire.

Scriu aceste rânduri pentru că a fost dificil să aflăm date despre unul dintre băieţii promoţiei, un braşovean deştept, cam nonconformist, bine închis într-o lume a lui, greu accesibilă pentru mulţi dintre noi. Dacă îi câştigai prietenia, te puteai însă bizui pe el.

A lucrat mulţi ani în presă. Am aflat până la urmă de pe Facebook că cel asiduu căutat de noi murise cu două luni înainte de a lansa noi „operaţiunile de căutare”. Scriau colegi de presă din urbea sa cuvinte frumoase şi pline de respect faţă de vârstnicul lor confrate, mort într-un spital din Bucureşti de un cancer „bărbătesc”, cel de prostată. Vestea o difuza o jurnalistă de care fostul nostru coleg era oarecum mai apropiat. Ea a aflat, intrigată de „dispariţia din peisaj” a colegului lor de meserie mai vârstnic, de la Evidenţa Populaţiei că acesta are un certificat de deces pe numele său.

A urmat după moartea sa un adevărat dezastru. Chemată de peste mări şi ţări, unde se căsătorise, să-şi vadă tatăl aflat pe moarte, fiica sa nu mai ajunge; moare în împrejurări necunoscute pe drum. Soţia îi împlineşte în taină dorinţa de a fi incinerat, urna cu cenuşa sa aflându-se şi acum pe un dulap în casa unui unchi al său nonagenar. Soţia pleacă în Japonia să recupereze trupul fiicei sale. Nu se ştie încă nimic nici despre ea.

Meseria noastră de bază este cea de profesor. Putem deci invoca învăţătura: nu-i mai poate pune nimeni o floare la mormânt bietului nostru coleg. A ales să fie incinerat, spun cei de la care am încercat să aflăm amănunte, necrezând în ritualul ce ne însoţeşte plecarea din această lume. O fi o pedeapsă tot acest destin? Aceasta poate fi concluzia unui bucovinean care are perspectiva lui, a spaţiului căruia îi aparţine, asupra rânduielilor vieţii şi ale morţii…

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI