Una din cele mai mari sărbători evreieşti, Iom Kippur sau Ziua Ispăşirii, a început vineri seara, odată cu apariţia primei stele şi se încheie astăzi, la apusul soarelui, perioadă în care credincioşii se roagă la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor şi pentru a fi înscrişi în Cartea Vieţii pentru încă un an iudaic.
Preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava, profesorul Sorin Golda, a vorbit despre semnificaţia acestei zile spunând că Iom Kippur este sărbătoarea cea mai mare a evreilor, strict religioasă, care stă sub semnul iertării şi al ispăşirii.
Profesorul Sorin Golda a explicat că între începutul Anului Nou Iudaic-Roş Haşana şi Ziua de Iom Kippur sunt zece zile în care evreii se roagă la Dumnezeu să fie înscrişi în Cartea Vieţii, se roagă la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor şi îşi cer iertare de la oameni în cazul în care au greşit unii faţă de alţii.
„La finalul acestei perioade de rugăciune, de iertare, este Ziua de Iom Kippur sau Ziua Ispăşeniei, care este zi de post negru. Pentru că în acest an sărbătoarea de Iom Kippur cade într-o zi de sâmbătă, nu se suflă din şofar (cornul de berbec), aşa cum se obişnuieşte. Sâmbătă, credincioşii merg la sinagogă, unde se desfăşoară un ritual special de rugăciuni, în care se cere iertare de la Dumnezeu pentru toate greşelile, iar în final îl roagă pe Dumnezeu să-i treacă în Cartea Vieţii pentru încă un an”, a spus Golda.
El a arătat că membrii comunităţii evreieşti din Suceava vin astăzi, de la ora 10, la Sinagoga Gah, şi se vor ruga până seara, până la apariţia primei stele.
Preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava a precizat că după această sărbătoare se citeşte Tora de la început.
Comentarii