În perioada 12–15 august, în comuna Ciocăneşti, s-a desfăşurat cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului, manifestare organizată de Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciocăneşti şi Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina.
Festivalului Naţional al Păstrăvului, împreună cu Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, continuă tradiţia începută în 2002, anul în care a fost reînfiinţată comuna, fiind întrerupte doar în anul în care au fost inundaţiile din Bucovina. Ediţia din acest an a Festivalului Naţional al Păstrăvului, marchează 15 ani de la reînfiinţarea comunei şi 560 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan Voievod, domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504. Dezvelirea monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, o idee expusă la prima şedinţă a Consiliului Local din 2002, şi programul zilelor de 13 şi 14 august s-au desfăşurat sub semnul istoriei, marchează aceste două aniversări.
„Prin acţiunile pe care le organizăm în cadrul acestui festival, indiferent că este vorba de incursiunea pe munte, coborârea cu pluta, activităţile artistice şi culturale, vrem să demonstrăm că rămân valabile cuvintele lui Eminescu din Scrisoarea a III-a, tot ce mişcă în ţara asta, râul, ramul, prieten mie îmi este, adică dumneavoastră, celor prezenţi aici. Asta încercăm să demonstrăm când vă primim în mijlocul nostru la Festivalul Păstrăvului”, ne-a spus primarul Radu Ciocan.
Provocările acvaculturii moderne
Sâmbătă,12 august, la ora 7, s-a dat startul primei manşe a concursului de pescuit. În jurul orei 10, pescarii s-au retras de pe malurile râului Bistriţa Aurie pentru a fi prezenţi la simpozionul „Provocările acvaculturii moderne”, desfăşurat la Casa de Cultură „Florin Gheucă”.
În cadrul discuţiilor, membrii Cubul Rotary Vatra Dornei au pus accent pe popularea râurilor cu peşte specific zonelor pe care le traversează apele curgătoare, pescuitul etic, cu eliberarea peştilor, desfăşurarea activităţilor de ecologizare a apelor curgătoare, dar şi a iazurilor şi bălţilor.
Pictură, muzică şi poezie
După-amiaza zilei de sâmbătă a fost dedicată manifestărilor cultural-artistice, printre acestea numărându-se „Târgului artizanilor”, la care au participat meşteri populari din judeţele Suceava, Botoşani şi Iaşi. În cadrul expoziţiei de acuarelă „Bistriţa aurie”, artistul plastic humorean Radu Bercea a prezentat publicului un număr de 40 de lucrări reprezentând case cu motive tradiţionale din Ciocăneşti, case bătrâneşti din Bucovina, biserici şi mănăstiri din judeţul Suceava şi 32 de lucrări în care a redat cu ajutorul acuarelei frumuseţile bazinului hidrografic al Bistriţei Aurii prin peisaje, gospodării ţărăneşti, plutaşi, pescari, cătune, stâne, codri cu vietăţile pe care le adăpostesc etc.
La lumina focului de tabără, prima seară a festivalului s-a încheiat cu un spectacol de muzică şi poezie dedicat pescarilor, susţinut de Sorin Poclitaru, Mihăiţă Rusu, Ştefania Iacob, împreună cu invitatul special Nicu Alifantis.
Pescuitul, între hobby şi caritate
Şi duminică, tot pescarii au fost primii care s-au trezit, la ora 7 fiind dat startul manşei a doua a concursului de pescuit. Chiar dacă rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor, nivelul scăzut al râului Bistriţa şi temperaturile ridicate îndepărtând peştele de momelile din cârligul undiţei, toţi participanţii au apreciat buna organizare, zona de pescuit Ciocăneşti – Cârlibaba fiind o oază pentru amatorii de spinning (pescuit la muscă), din cele mai vechi timpuri capturile de păstrăv şi lipan atrăgând iubitorii acestui stil de pescuit considerat aristocrat. Pentru unii, firul a fost cu adevărat întins, peştele trăgând la ei ca prin magie, în vreme ce alţii au fost ocoliţi de păstrăvi. Cei mai norocoşi pescari au fost cei care, în urma tragerii la sorţi, au nimerit în zone greu accesibile, cu mici cascade sau cu viteză mai mare a apei. La festivitatea de premiere a concursului de pescuit, care a avut loc duminică după-amiază, cei mai buni dintre cei mai buni au fost premiaţi de organizatorul concursului, Cubul Rotary Vatra Dornei.
„Acest concurs de pescuit are drept scop punerea în valoare a o hobby-ului numit pescuit, chiar dacă sunt colegi care sunt chiar profesionişti în ale pescuitului. Un alt scop este cel de a ajuta copii nevoiaşi din comuna Ciocăneşti. Anul acest am decis să ajutăm cinci copii aflaţi în dificultate pentru a avea cele necesare pentru începutul de an şcolar, copiii fiind selectaţi de serviciul de asistenţă socială din primărie. Pentru că sunt oameni sufletişti, adevăraţi ecologişti, pescarii se vor mulţumi cu o diplomă de participare. Locurile I – III ca punctaj şi premiul special pentru cea mai mare captură au fost răsplătite cu câte un tablou realizat de pictorul Radu Bercea oferit din partea Primăriei şi ceva scule de pescuit” ne-a declarat Ioan Agapi, preşedintele Cubului Rotary Vatra Dornei.
Suportul tehnic şi buna organizare a concursului au fost asigurate de Valerian Rebenciuc, locul I a fost câştigat de Ovidiu Rebenciuc, pe locul II s-a clasat Nicu Robu, iar locul III a revenit lui Ovidiu Corneliu Ionescu, cel care a avut şi cea mai mare captură, un păstrăv cu o lungime de 31 centimetri. S-au pescuit 48 de peşti, criteriile de departajare fiind numărul de capturi şi lungimea fiecărui peşte.
Cursul „Arta picturii tradiţionale pe sticlă”, ediţia I
Vernisajul expoziţiei cu lucrările de pictură tradiţională pe sticlă realizate de câştigătorii ediţiei a V-a a concursului de încondeiat ouă „Tradiţie – valoare sacră”, cei mai talentaţi pictori ai şcolii Ciocăneşti şi câteva încondeietoare în tabăra de artă plastică organizată la Ciocăneşti, în perioada 7 – 13 august, a fost un prilej pentru o întâlnire a micilor artişti cu iubitorii de frumos veniţi în număr mare la festivalul de la Ciocăneşti. Tinerii au învăţat arta picturii de icoane de la Maria Constantinescu, absolventă a Institutului de Artă „Nicolae Grigorescu”, secţia Pictură Monumentală – Restaurare, membru al Academiei Burkhart de la Roma şi membru de onoare al Academiei de Arte Tradiţionale din România, având peste 40 de expoziţii personale şi de grup, în ţară şi în străinătate. Lucrările artistei sunt prezente în colecţii private şi în muzee din ţară şi din străinătate, în Italia, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Japonia, Luxemburg, Spania şi Statele Unite ale Americii.
„La început m-am gândit că nu aş putea să particularizez aceste icoane pe sticlă, dar am găsit aceşti puişori pe costumul popular şi pe case cu care am realizat aceste chenare. Pentru că fiecare pictură a fost particularizată, au ieşit nişte capodopere, temele fiind „Adormirea Maicii Domnului” şi „Maica Domnului cu Iisus în braţe”. Chiar dacă vi se pare că sunt multe tipuri de picturi, dacă vă uitaţi atent sunt doar cele două teme. La pictura icoanelor pe sticlă trebuie să nu facem doar tradiţional, «tradiţia fără modernitate este o fundătură, modernitatea fără tradiţie este o iremediabilă şi totală nebunie», cum spune George Saintsbury.
Anul viitor, fundaţia mea, «Suflul Luminii» , pentru că lumina este Dumnezeu, împreună cu Primăria Comunei Ciocăneşti, va realiza prima manifestare internaţională, o expoziţie cu finanţare europeană, intinerantă în cel puţin 10 ţări. Anul viitor, de Crăciun, vreau să fim la Bruxelles cu aceşti copii minunaţi şi lucrările lor. Aceşti copii sunt foarte bine crescuţi, cu mult bun-simţ, încât am fost impresionată că şi-au închis telefoanele mobile, în alte părţi fiind nevoită să le scot căştile din urechi pentru a nu mai asculta muzică. M-am îndrăgostit de ei şi de sat. Sunt fericită că am venit la Ciocăneşti”, ne-a spus Maria Constantinescu.
Aşa cum am aflat de la ing. Radu Ciocan, primarul comunei Ciocăneşti, tabăra este un prim pas din proiectul, realizat la iniţiativa academicianului Corneliu Bucur, de înfiinţare a unui Centru naţional pentru revitalizarea tradiţiilor din România. La Ciocăneşti va fi unul din cele douăsprezece centre din ţară pe care academicianul le-a propus.
Popularea râului Bistriţa Aurie cu păstrăvi
Clubul „Eco-Dorna”, al cărui preşedinte este medicul veterinar Petrea Dulgheru, s-a ocupat şi în acest an de repopularea apelor Bistriţei Aurii cu păstrăv indigen, pus la dispoziţie de SC Păstrăvul Auriu Vatra Dornei.
Împreună cu Charlie Ottley, realizatorul documentarului „Wild Carpathia”, şi Paul Munteanu, voluntar în activităţi ecologice, doctorul Petrea Dulgheru a eliberat în apele râului Bistriţa aproximativ 2.000 de bucăţi de puiet de păstrăv curcubeu, dar şi mai multe exemplare de păstrăvi adulţi.
„An de an populez acest râu cu puiet de păstrăv. Ca şi în anii anteriori, şi anul acesta, într-un loc cunoscut doar de câţiva colaboratori, pe Bistriţa Aurie, am eliberat femele şi reproducători ajunşi la maturitate. I-am eliberat într-un loc mai îndepărtat pentru a-i feri de braconieri, existând şansa să repopulăm cu păstrăv apele râului, după ce vor depune icrele. Rezultatele populării din anii anteriori se văd, în apele Bistriţei existând păstrăv, dar care trebuie protejat pentru refacerea ecosistemului”, a precizat Petrea Dulgheru.
Şi pescarii amatori participanţi la concursul de pescuit au populat râul Bistriţa cu câteva sute de peşti achiziţionaţi de la o păstrăvărie, la sfârşitul acestei săptămâni urmând să aibă loc o populare cu peste 1.000 de puieţi după cum ne-a spus Paul Munteanu.
Monument dedicat lui „Ştefan cel Mare şi Sfânt”
Duminică, în prezenţa localnicilor şi a numeroşilor turişti, a deputatului Angelica Fădor şi a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Viorel Seredenciuc, a avut loc deschiderea oficială a festivalului, cu dezvelirea monumentului lui „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, realizat de sculptorul Mircea Dăneasa. Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi de la bisericile şi mănăstirile din comuna Ciocăneşti, avându-l în frunte pe preotul protopop Aurel Goraş.
„Am putea spune că acest monument este un semn de recunoştinţă din partea noastră pentru ceea ce a reprezentat cel mai mare român, binecredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Nimeni nu a l-a întrecut în faptele de vitejie şi în ceea ce priveşte evlavia faţă de credinţa ortodoxă, pe care a clădit-o prin fapte zidind şi reparând peste 40 de mănăstiri şi biserici cu care şi astăzi ne mândrim. Celor care mai îndrăznesc să mai rostească cuvinte nepotrivite pentru voievod le-am putea spune că biserica nu l-a canonizat imediat după ce şi-a sfârşit viaţa pe acest pământ, ci abia după 500 de ani, când toate mănăstirile şi bisericile ctitorite de el, monahii şi călugării au făcut mii şi mii de liturghii pentru iertarea omului Ştefan cel Mare. Abia după atâtea sute de ani Dumnezeu a rânduit ca păcatele făcute de Ştefan cel Mare să fie iertate şi să fie trecut în calendar, iar astăzi el este mijlocitorul şi apărătorul Moldovei. Felicităm pe dl primar, conducerea locală şi pe toţi cei care au avut această inspirată idee ca să înalţe acest monument, el fiind un simbol al comunei-muzeu Ciocăneşti”, a precizat protopopul Aurel Goraş.
Recunoştinţă marelui voievod
Sceneta „Ştefan cel Mare”, interpretată de enoriaşii parohiei Botoş şi de preotul Mihai Ţehaniuc, care şi-a asumat rolul lui Ştefan cel Mare, şi alocuţiunile invitaţilor au deschis oficial ediţia din acest an a Festivalului Păsătrăvului.
Prima atestare documentară a localităţii este din anul 1400. Într-un hrisov se consemnează primirea muntelui Suhard de către Alexandru cel Bun de la doamna sa Ana, ca „danie de domnie”. Istoricii spun că aşezarea datează încă din anul 1200 d. H., iar moştenirea lăsată de meşterii ciocănari generaţiilor ce au urmat a constat în obiceiuri şi tradiţii populare pe care le-au păstrat cu sfinţenie până azi. Ciocăneşti a fost şi prima aşezare locuită apărută în calea ctitorilor Moldovei, începând cu Bogdan, Dragoş, Ştefan cel Mare şi Sfânt, în secolul al XV-lea, şi continuând cu alţi domni ai Moldovei care au găsit în această localitate meşteri făurari pentru arme. Denumirea comunei Ciocăneşti vine de la meşterii „ciocănari de arme” pentru oastea lui Ştefan cel Mare.
„Legendele spun că ciocăneştenii au fost armurierii marelui Ştefan. Este normal să existe un monument al lui Ştefan cel Mare şi la Ciocăneşti, aceasta fiind o dorinţă mai veche a localnicilor. Toate manifestările pe care le desfăşurăm aici, de câţiva ani, sunt gândite să poarte amprenta lui Ştefan cel Mare. Fiind şi sat cultural al României, considerăm că trebuie să dăm un exemplu pentru alte localităţi. Anul trecut, pe 13 august, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a sfinţit locul şi după un an dezvelim monumentul.
Mulţumesc celor care sunt alături de noi la ceas de bucurie, trăit la 15 ani de la reînfiinţarea comunei Ciocăneşti şi la 560 de ani de la urcarea pe tron a marelui voievod Ştefan. Pe acest soclu, împodobit cu tradiţionalii pui care au făcut Ciocăneştiul cunoscut în ţară şi în lume, se înalţă statuia lui Ştefan Voievod. Această statuie se înalţă nu spre fală, ci în primul rând spre aducere aminte a faptului că trebuie să ne mândrim cu statutul de urmaşi ai marelui voievod, dar şi spre aducere aminte în acelaşi timp, pentru că avem o mare datorie, de a lăsa urmaşilor noştri ceea ce am primit şi noi de la înaintaşi, şi anume o glie străbună întreagă, cu toarte bogăţiile dăruite de Dumnezeu acestei glii, îmbibată cu sângele celor care s-au jertfit pentru ea. Dacă milenii de-a rândul marile imperii nu au reuşit cu forţa, cu sabia sau iataganul să ne ştirbească această glie decât vremelnic, acum există această tendinţă de a rămâne fără glie. Ni se cumpără glia bucată cu bucată, iar bogăţiile noastre pleacă cu acordul nostru de pe această glie. Acesta este mesajul nostru la sfnţirea, la exact un an de când ÎPS Pimen a binecuvântat locul acestui monument. Mulţumesc celui care a realizat această statuie, sculptorul Mircea Dăneasa”, a precizat primarul Radu Ciocan.
Vizită la stânele de pe Suhard
Peste 200 de turişti ajunşi la Ciocăneşti în cele patru zile de festival au urcat pe muntele Suhard pentru a admira frumuseţea acestui loc şi a face un popas pentru închinare la Mănăstirea „Sfânta Cruce”. Respectând tradiţia, toţi cei care au ajuns la stânele turistice de pe Suhard au fost primiţi cu colac, sare şi afinată, au putut degusta caş, urdă şi alte produse tradiţionale, au asistat la mici programe artistice susţinute de artişti locali, au ascultat cântece la fluier şi la trâmbiţă interpretate de ciobani. Turiştii au găsit în vârf de munte stâne cu cabine de duş, toalete moderne, apă de izvor la robinet, camere curate. Mulţi au considerat stânele turistice ca fiind destinaţii atractive de vacanţă pentru cei care vin în zonă, mai ales că păstorii le permit turiştilor şi implicarea în diverse munci, de la păzitul oilor până la fabricarea brânzeturilor sau a şvaiţerului, stâna Şfeţărie, cea mai frumoasă stână din tot Suhardul, aflată pe un platou de unde se pot admira toate aşezările din vale, fabricând acest produs după o reţetă veche de peste 150 de ani.
„Am umblat pese tot în lume, iar Ciocăneşti este un loc formidabil. Am vizitat o stână în Elveţia şi nu am crezut niciodată că voi ajunge la Ciocăneşti şi am să văd o stână europeană. Dimineaţă întrebam pe baciul de acolo dacă au oameni pentru stânele acestea şi proprietarul stânei mi-a spus că nu prea vor să vină oamenii să lucreze la stână. Nu este problema mea dacă vor veni sau n-or veni chiar dacă n-or avea ce face şi nu îşi vor câştiga bucata de pâine, dar pentru mine stâna, luată ca activitate, este cea mai complexă instituţie din lume. Cu stâna nu te joci. Acolo eşti în raport cu natura şi cu oile. Trebuie să răspunzi de ele, nu te joci, că nu le duci la păşune, că nu le mulgi, că ai întârziat, că ai uitat, nu poţi spune nu se poate. De aceea a fi păstor trebuie să fie o mândrie”, ne-a spus cunoscutul interpret de muzică tradiţională românească din zona Ţării Lăpuşului, Grigore Leşe, după vizita la stânele de pe Suhard.
Recompense pentru oamenii Ciocăneştiului
A devenit o tradiţie ca la Festivalul Păstrăvului să fie premiaţi toţi cei care şi-au împodobit casele cu puii tradiţionali de Ciocăneşti în ultimul an. Anul acesta preotul paroh Ilie Rusu a dat exemplu prin împodobirea casei parohiale cu motivele tradiţionale ciocăneştene, exemplul său fiind urmat şi de Vasile Moroşan, dascălul bisericii. Au mai fost premiate pentru păstrarea arhitecturii tradiţionale familiile Marcel şi Maria Ţăran, Cristian şi Mihaela Nedelea, Dumitru şi Felicia Giosan. Ilie Erhan, cel care a construit în acest an porţile tradiţionale bucovinene de pe platoul pietonal şi care mai are în Ciocăneşti cinci porţi construite în stil tradiţional bucovinean, sculptorul Micea Dăneasa, campionul european la alergare montană şi vicecampion mondial, ciocăneşteanul Gabriel Bularda şi realizatorul Travel Chanel, Charlie Ottley, cel care a filmat la Ciocăneşti unul din cele opt episoade care vor fi difuzate anul viitor în seria „Wild Carpathia” au primit câte o diplomă şi un ştergar ţesut de gospodinele din sat, „un astfel de ştergar reprezentând o punte între două suflete” aşa cum a precizat primarul Radu Ciocan.
„Ridică-te Ştefane şi vezi-ţi fiii”
Sub genericul „Ridică-te Ştefane şi vezi-ţi fiii”, în prima seară dedicată folclorului au urcat pe scena din centrul comunei Grupul Folcloric „Dor Bucovinean” din Siret, Ansamblul „Floricică de la munte” din Piatra Neamţ, Grupul folcloric „Flori de măr” din Râşca, Laura Maria Niculiţă, Laura Erhan. Invitatul special al zilei de duminică a fost Grigore Leşe. Partea a doua a spectacolului „Ridică-te Ştefane şi vezi-ţi fiii” a continuat luni, 14 august, cu un program patriotic realizat de Andrei Păunescu, Ansamblul Etno-Folcloric „Ştefan Vodă” din Căpriana – Republica Moldova şi Tudor Ungureanu, Ovidiu Purdea-Someş şi taraful său, Călin Brăteanu şi Grupul vocal „Bucovina” din Calafindeşti şi corala ISU Suceava. Marţi, 15 august, toţi cei prezenţi la Ciocăneşti au fost invitaţi „La hram cu voie bună”, de la ora 13 desfăşurându-se concursul gastronomic al agenţilor economici cu profil turism din comună. Începând cu ora 13.30 şi până la 21.30 a avut loc un adevărat maraton folcloric, printre invitaţi numărându-se soliştii Grigore Gherman din nordul Bucovinei, Angelica Flutur, Andra Matei, Ansamblul „Bistriţa Aurie” etc.
Finalul fiecărei seri de spectacole a fost dat de focul de tabără.
Comentarii