Discuţii tripartite România-Polonia-Ucraina la Liov pentru modernizarea infrastructurii transfrontaliere

> Flutur: La Siret cozile sunt destul de mari şi trebuie deschise încă patru puncte de trecere a frontierei

 Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a declarat că a participat, vineri, la Liov, la o întâlnire cu reprezentanţi ai unor regiuni din Polonia şi Ucraina în vederea identificării unor soluţii şi pentru asigurarea finanţării pentru investiţii în infrastructura transfrontalieră din Ucraina după ce Uniunea Europeană a ridicat regimul de vize pentru cetăţenii ucraineni.

El a spus că în ultimele săptămâni a intensificat întâlnirile cu partea ucraineană, respectiv cu reprezentanţii regiunii Cernăuţi, iar vineri, la Liov, a participat la întâlniri cu reprezentanţi ai unor regiuni din Ucraina şi Polonia. „În 11 iunie, UE a ridicat vizele de intrare a cetăţenilor ucraineni. Există un număr mare de ucraineni care intră prin vama românească de la Siret. Dorinţa este şi mai mare şi deja cozile sunt destul de mari în vamă şi va trebui să clarificăm şi această situaţie”, a spus Flutur.

El a arătat că judeţul Suceava pregăteşte cele patru noi puncte de frontieră, unde partea română este aproape gata cu lucrările.

„Am asfaltat, şi în două săptămâni vom fi gata cu drumul de la Ulma la Rusca. Am început modernizarea drumului de la Fundu Moldovei spre Izvoarele Sucevei, acesta fiind un obiectiv pe care dorim să îl terminăm foarte repede”, a spus Flutur.

El a menţionat că unul dintre obiectivele întâlnirii de la Liov a fost acela vizând discuţii foarte aplicate cu partea ucraineană, care să-şi modernizeze drumurile către România. „Mă refer la zona raionului Putila, zona de munte, unde pe circa 50 de kilometri trebuie construite drumuri modernizate atât spre partea Rusca-Ulma, cât şi spre Şipote-Izvoarele Sucevei. E o zonă de aproape 50.000 de locuitori care doresc să intre în România pe drumuri modernizate şi am văzut că şi conducerea de la Kiev şi conducerea de la Cernăuţi doresc acest lucru. Am spus că, dacă noi facem asta, să o facă şi ei. Din discuţii am înţeles că au prioritate şi au prins fonduri pentru rezolvarea problemei”, a spus preşedintele CJ Suceava.

El a mai declarat că s-a discutat şi problema regiunilor din Munţii Carpaţi. „Polonia şi România vor să ajute mai mult Ucraina pentru că sunt programe transfrontaliere care sunt blocate pentru că nu sunt încă aprobate ghidurile. Am dori să suplimentăm fondurile pe programe transfrontaliere, în special pentru populaţia din zona de munte, tot pentru drumuri, dar şi pentru îndiguiri, pentru zone expuse inundaţiilor”, a spus preşedintele CJ Suceava.

El a menţionat că această întrunire a avut şi scopul de a cere Uniunii Europene suplimentarea fondurilor şi o întâlnire cu comisarii europeni. „Şi noi, şi Polonia avem obligaţia, ca vecini, să ajutăm Ucraina. Nu mai au nevoie de vize şi doresc să intre în UE”, a spus Flutur.

Coridorul Varşovia-Cernăuţi-Suceava-Bucureşti

Şi Polonia, şi Ucraina cer grăbirea lucrărilor pentru că traficul e prea intens. Polonia a lansat deja un program de şosele de centură ce sunt legate prin drumuri rapide.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat după întâlnirea avută vineri la Liov cu reprezentanţi ai unor regiuni din Polonia şi Ucraina, că se impune grăbirea începerii lucrărilor la drumul expres Siret-Bucureşti, ca parte a culoarului care face legătura între Marea Baltică şi Marea Neagră. „E vorba despre drumul nord-sud, despre care vorbim, dar nu s-a făcut mare lucru, drumul care să lege Marea Baltică de Marea Neagră. De la Gdansk, Varşovia, Liov, Cernăuţi, Suceava, Bucureşti şi apoi spre Sofia. După cum ştiţi, Guvernul României a aprobat un Master Plan cu un drum expres până la Siret. Ce ne nemulţumeşte pe noi este că undeva după 2022 porţiunea aceasta, Siret-Paşcani, se are în vedere, ori traficul deja este de nesuportat acum şi nu putem să lăsăm lucrurile aşa”, a spus Flutur.

Preşedintele CJ Suceava a spus că insistenţa autorităţilor regionale din cele trei ţări este să grăbească începerea lucrărilor la acest coridor.

„Ucraina şi ea cere acest lucru, Polonia şi ea cere acest lucru, mai ales că Polonia a dat drumul la un program guvernamental de realizare de centuri de ocolire în toate localităţile, pe bani guvernamentali, iar între localităţi, drumuri expres sau autostrăzi pe bani europeni. Guvernul de la Varşovia face centurile, iar pe bani europeni se fac porţiuni de autostradă sau de drum expres şi acest lucru trebuie să îl facem şi noi”, a spus Flutur.

El a explicat că din Varşovia la Bucureşti sunt 1000 de kilometri, iar pe traseul prin Budapesta spre Bucureşti sunt 1.500 de kilometri, dar ca timp se face la fel pentru că prin Ungaria sunt autostrăzi. „Obligaţia noastră e să modernizăm aceste drumuri”, a conchis Gheorghe Flutur, care a menţionat că va continua demersurile la noul guvern pentru ca lucrările la drumul expres să înceapă cât mai repede. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: