Iconar sub omoforul Maicii Domnului

Sub acest titlu, la Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură pe sticlă, deosebită prin valoarea sa artistică.

În organizarea instituţiei gazdă, sub patronajul Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Câmpulung Moldovenesc, profesoara Iulia Ionela Niţă, de la Colegiul „Dragoş Vodă”, a oferit publicului ultimele sale creaţii de pictură pe sticlă. În ziua marii sărbători a Înălţării Domnului şi a cinstirii Eroilor, creatoarea şi-a pus sub ocrotirea Maicii Născătoare de Dumnezeu picturile sale pe sticlă înfăţişând-o pe Maica Precista, singură sau cu Pruncul în braţe.

Moderată de tânărul director Cristian Mândrilă şi de preotul muzeograf Botezat Mihai, manifestarea s-a bucurat de o prezenţă remarcabilă a iubitorilor de artă sacră, printre participanţi numărându-se, alături de multe feţe bisericeşti, din oraş şi din zonă, cadre didactice, elevi, oameni de cultură şi alţi iubitori de frumos.

Deosebit de interesantă a fost prezentarea expoziţiei de către părintele dr. Nicolae Cojocaru, membru al Uniunii Scriitorilor, care nu s-a referit numai la creatoare şi la valoarea artistică a exponatelor sale, ci şi la importanţa icoanelor în viaţa spirituală a oamenilor, acestea fiind concepute ca un „dialog între privitor şi divinitate, care întăreşte comuniunea cu Dumnezeu”. A vorbit, de asemenea, despre istoria apariţiei icoanelor în ţara noastră, despre influenţa bizantină, cu deosebire a celei de la Muntele Athos, unde s-au format primii iconari români. S-a referit la stilul moldovenesc al icoanelor, precum şi la existenţa unor adevărate centre de creatori de icoane din ţară, precum cel de la Mănăstirea Nicula sau despre iconarii şi icoanele din mănăstirile Bucovinei, ca de exemplu cel de la Dragomirna (cu influenţă armenească) ş.a.

Subliniind faptul că icoanele nu pot fi pictate de oricine şi că, în realizarea lor, este nevoie să se respecte anumite reguli şi rânduieli bisericeşti, vorbitorul a apreciat valoarea picturilor prof. Iulia Niţă, absolventă a Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae”, licenţiată în teologie – arte plastice, care fără a se abate de la reguli, se joacă parcă cu culorile, dând creaţiilor sale un plus de frumuseţe. Iulia Ionela Niţă s-a făcut cunoscută şi apreciată prin expoziţiile personale sau de grup organizate în ţară, la Muzeul Ţăranului Român, la Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Câmpulung etc., precum şi la cele organizate în Franţa (Lille) în anii 2008-2009-2013-2014.

Expunerea pr. dr. Nicolae Cojocaru, urmărită cu deosebit interes de numerosul public, a fost completată de prof. Dorina Ghideon de la Colegiul „Dragoş Vodă”, care a vorbit şi despre dascălul Iulia Niţă, dornic să le împărtăşească cât mai mult elevilor săi din cunoştinţele şi harul său artistic în crearea, cu deosebire, de artă sacră, încălzind şi înălţând sufletul privitorului.

Despre expoziţia prezentă, ca şi despre alte manifestări similare ce vor fi organizate de această instituţie, a vorbit, pe lângă directorul Muzeului, Cristian Mândrilă, şi muzeograful Mihai Botezat, invitând publicul să cunoască şi alte valori tezaurizate sau găzduite temporar de muzeu.

Această acţiune de ţinută a fost încheiată de un scurt dar impresionant moment artistic de cântece religioase, dedicate Maicii Precista de talentata interpretă Larisa Francesca Nisioi.

***

Cristian Mândrilă a preluat conducerea acestui muzeu, renumit prin valoarea exponatelor sale, nu numai în ţară, ci şi peste hotare, de la profesorul, acum pensionar, Marcel Zahaniciuc, care, împreună cu muzeograful Dumitru Rusan şi ceilalţi membri ai colectivului, au îmbogăţit patrimoniul muzeului, printre altele şi cu o secţie în aer liber, reprezentând vechi case ţărăneşti din zonă.

De la preluarea conducerii muzeului de către actualul director a trecut circa jumătate de an. Cu ce realizări importante se prezintă în această perioadă scurtă instituţia? L-am mai întrebat pe tânărul director şi despre proiectele viitoare, îndeosebi spre atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori, nu numai străini, ci mai ales din rândul celor din zonă, pentru a cunoaşte cât mai mult din valorile lăsate de înaintaşii noştri în cultura şi arta lemnului.

Printre altele, Cristian Mândrilă ne-a spus:

„Aşa după cum ştiţi, muzeele sunt tezaurizatoare a unor comori de artă, de creaţie, lăsate nouă de înaintaşi. Datoria noastră, a celor ce activăm în acest domeniu, este să facem cunoscute aceste valori.

Înainte de a prelua interimatul, m-am ocupat de imaginea instituţiei, de comunicare cu media şi alţi factori ce pot contribui la atragerea vizitatorilor. Împreună cu colectivul pe care-l conduc acum, ne-am preocupat să organizăm în continuare activităţi care să facă cât mai cunoscut muzeul nostru, având în vedere unicitatea sa prin arta lemnului. În primul rând, am continuat să organizăm expoziţii, în afara celor ce constituie patrimoniul de bază – cultura şi arta lemnului; acţiuni care vizează creaţii din localitate şi din zonă în diverse alte domenii. Astfel, am organizat expoziţii de pictură pe sticlă (Filon Lucău), ouă încondeiate (Anca Damoc), grafică şi acuarelă (Ionuţ Florin Niga), tapiserie şi artă populară (Maria Cojocaru). Acestora li se adaugă lansări de carte legată de obiectul muncii noastre, simpozioane cu ocazia unor evenimente istorice (Unirea Principatelor), toate încadrându-se într-un ciclu de manifestări sub genericul «Spiritualitatea românească», atrăgând cu deosebire creatorii din zonă. Ne propunem să devină o tradiţie acţiunile legate de «Drumul lemnului», «Ziua Bucovinei», «Unirea Principatelor» ş.a.

Proiectele noastre de viitor cuprind atât continuarea unor activităţi ca cele menţionate, dar şi altele, pe care vom socoti necesar să le găzduim sau să le organizăm.

Preocuparea mea/ a noastră majoră este atragerea a cât mai mulţi vizitatori, cu deosebire din rândul tineretului, al localnicilor şi a celor din zonă, pentru a contribui pe această cale la educaţia patriotică a cetăţenilor, prin cunoaşterea valorilor trecutului. Vom continua să organizăm atelierele de creaţie în cadrul secţiei în aer liber, cu participarea elevilor din şcoli. Vom ţine o strânsă legătură cu şcolile pentru ca măcar una din orele de dirigenţie să fie organizată la muzeul nostru, oră în care vom folosi toate mijloacele pe care le avem pentru a fi cunoscute valorile trecutului. Vom folosi toate mijloacele media pentru a ne populariza acţiunile ca şi legătura noastră directă cu potenţialii vizitatori. Ne-ar surâde organizarea unui tur virtual, numai că pentru aceasta avem nevoie de sprijin financiar. Tânărul nostru colectiv este hotărât să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a cultiva, îndeosebi în rândul copiilor şi tineretului, dorinţa de a cunoaşte valorile trecutului şi a celor contemporane menite să ne îmbogăţească orizontul nostru de cunoaştere despre zonă şi ţara noastră.”

– Vă mulţumesc şi îmi exprim încrederea că tot ce vă propuneţi va fi realizat!