Poezii pe pânză

 Paraschiva Abutnăriţei este un nume binecunoscut în rândul oamenilor de cultură din Ţara Dornelor, dar s-ar putea spune că şi în întreaga Bucovină.

Afirmaţia nu este gratuită. Fiinţa aceasta, încă tânără, plină de viaţă, mereu cu zâmbetul pe buze, ascunde atâta dorinţă de a promova arta şi cultura, mai cu seamă tradiţiile din zona noastră, încât nu poţi să nu o remarci şi să n-o apreciezi fără rezerve.

Absolventă a Facultăţii de Filologie, a funcţionat ca dascăl, profesor de limba română, timp de 38 ani, la Botoşani, Vatra Dornei, pe unde a purtat-o viaţa.

A debutat literar încă de când era studentă, publicând în revista Studium a Universităţii sucevene. Dar preocuparea ei de o viaţă a fost să promoveze tradiţiile româneşti din locurile în care s-a născut şi a trăit. Studiile, cărţile publicate până acum vorbesc despre aceasta:

„Monografia comunei Poiana Stampei”, localitate în care s-a născut, scrisă împreună cu soţul ei, Ioan Abutnăriţei, pasionat de istorie, care i-a fost alături mereu în îndeletnicirile sale nobile (lucrare premiată de Fundaţia Culturală a Bucovinei) şi „Monografia Coşnei”, lucrări menţionate în „Monografia satului românesc”, sunt utilizate ca bibliografie pentru teme de licenţă şi examenul de gradul I sau pentru teze de doctorat la Universităţile din Cluj şi Bucureşti, cât şi de un cercetător de la Institutul de Antropologie din Halle, Germania, pentru un studiu despre arhitectura caselor din comuna sa natală.

Crescută, după cum ne mărturiseşte cu emoţie, în spiritul preţuirii valorilor tradiţionale, profesoara Paraschiva Abutnăriţei nu scrie doar versuri şi proză, care s-au bucurat de apreciere (volumele de versuri „Târziu, timpul cuvintelor” şi „Tentaţia zăpezilor albastre”), ci şi „poezii pe pânză”, în care îşi aşterne tot sufletul, simţirea sa românească.

Face parte din grupul „Şezătoarea” de pe lângă Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, în care un mănunchi de femei inimoase, conduse de muzeografa Minorica Dranca, se adună în fiecare sâmbătă pentru a reconstitui portul popular, ţesând la stative, cosând motive tradiţionale pe ii şi alte obiecte de port, pentru a nu lăsa să se piardă aceste valori şi a scoate ia tradiţională în stradă (le-am numi pe Adriana Gavril, Lorica Bota, Genoveva Ştefiuc, Jenica Romanică, Roxana Bâtcă, Victoria Ostaficiuc, Anica Facina, Liliana Baciu, Minorica Şulschi, Miluca Sfîca, Nicoleta Irimescu şi puiul său, Andreia, şi bineînţeles Paraschiva Abutnăriţei şi alte doamne care lucrează în învăţământ sau în alte profesii, dornice să promoveze arta populară.)

Paraschiva Abutnăriţei a reuşit astfel, continuând munca migăloasă şi acasă – deşi timpul său este drămuit -, să-şi confecţioneze cinci ii, care de care mai frumoasă şi mai autentică, cu care, pe drept cuvânt, se mândreşte şi ne vorbeşte cu drag despre aceste comori.

Am cunoscut-o ca secretară a Societăţii Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor – din care fac parte şi condeieri din Câmpulung Moldovenesc -, fiind, am zice, chiar sufletul acestei asociaţii.

Cu aceeaşi dăruire îşi îndeplineşte şi atribuţiile de preşedintă a Filialei „Arboroasa”, a Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, ca şi în calitate de secretar al Uniunii Internaţionale a Femeilor Române, cu sediul în Atlanta, SUA, care până acum a organizat conferinţe şi activităţi specifice în mai multe localităţi din ţara noastră, printre care Vatra Dornei, Piatra Neamţ, Iaşi, Timişoara, Craiova, Bucureşti, Jupiter.

Prezentă în aproape toate acţiunile culturale ale oraşului în care locuieşte, Vatra Dornei, o găseşti şi la manifestări organizate la Suceava, Cernăuţi şi în alte locuri, unde poate duce tradiţia noastră românească.

Continuă să semneze în paginile ziarului „Crai nou”, „Monitorul de Vatra Dornei” şi în alte publicaţii.

Este una dintre cele mai active membre ale Cenaclului „Nectarie” din Vama şi continuă să scrie şi să publice cărţi interesante şi utile pentru cei ce iubesc slova tipărită.

 Volumele sale de cronică literară „Bucovineni sub zodia cuvântului” şi „Experienţe de lectură”, apărute cu câtva timp în urmă, s-au bucurat de multă apreciere şi interes. Prima a fost premiată de Fundaţia Culturală a Bucovinei. Este membră a Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi a Ligii Culturale – Filiala Iaşi, Moldova. Activitatea bogată la catedră şi pe plan literar, precum şi pasiunea pentru promovarea comorilor tradiţionale româneşti o situează pe doamna Paraschiva Abutnăriţei din Vatra Dornei printre oamenii de seamă ai culturii bucovinene, care merită tot respectul nostru.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI