Simbolismul rus. Coordonate istorice şi estetice, Institutul European, 2016, cea de a doua carte a profesoarei Aura Hapenciuc, vădeşte seriozitatea celei ce s-a concentrat asupra unei perioade esenţiale din istoria literaturii ruse. Între ”Răsărit” şi ”Apus”, între sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, se conturează o lume cu tendinţe novatoare.
Din simbolismul românesc teoretizat de Lidia Bote şi din avangarda ce face obiectul de studiu pentru Livia Cotorcea precum şi din antologiile referenţiale apărute în ţară spre simbolismul apusean şi de aici spre cel rus, autoarea are în atenţie sincronismul european.
Lucrarea monografică îşi axează bornele în al doilea val de creaţie simbolistă: poezie, poem, poem în proză, proză şi dramaturgie rusă, făcând trimiteri spre fenomenul cultural, de la precursori la apogeu. Un traseu convingător în care filosofia, teoria, estetica, pictura, muzica, teatrul, cinematografia necesită opriri la Musorgski, Stravinski (tot grupul celor cinci), la Briusov, Vrubel, Stanislavski, Diaghilev.
Cele cinci feţe ale modernităţii de care vorbeşte Matei Călinescu (modernism, avangardă, decadenţă, kitsch, post-modernism) sunt ilustrate calitativ şi valoric prin spicuiri din Alexander Blok, Andrei Belîi, Viaceslav Ivanov, Lev Şestov, Vladimir Sovoliov. Cităm un comentariu al analistei la poezia lui Andrei Belîi Mica dugheană de pe mica planetă Pământ unde ”se obţin efecte muzicale dodecafonice pentru a sugera deznădejdea”:
Ţipă dar,/Inima/Mea/Din barbar/Zvâcnitul/Lăstun,/-Noaptea, pe Căi de Lapte/Inimă – / – Tu /Ţipete-n pripă/Detuni!/ […] Bum-bum:/ S-a sfârşit!”(traducere Leonid Dimov, p.199).
Argumentul – care dă undă verde cărţii aparţine universitarei Livia Cotorcea, cunoscătoare profundă a acestui curent estetic şi cultural din veacul de argint: ”carte bine articulată şi atent nuanţată în aspectele ei esenţiale”. Argumentul prefaţă al autoarei deschide calea lecturării unui tom ştiinţific care informează şi formează. Ne însoţesc fără rigiditate şcoala formală rusă, TzvetanTodorov, Tomaşevski, Tzvetaeva, dar şi Umberto Eco, Friederich Hugo, Genette Gerard, Adrian Marino, Gabriel Liiceanu, Tatiana Nicolescu şi alte nume de rezonanţă.
Bibliografia de autor, bibliografia critică, bibliografia generală în limba română şi în limba rusă completează valoarea cărţii ce merită însemnele Academica şi Institutul European.
Matricea spirituală a simbolismului rus şi-a pus pecetea pe varii domenii în care a adus prospeţime şi inedit, afirmând criteriul soteriologic al mântuirii prin artă şi prin lumina şi frumosul interior care vor salva lumea. Sincronic simbolismului apusean, dar cu note specifice care-l diferenţiază prin miza ideologică, simbolismul rus are un profil specific demonstrat cu argumente istorice, logice şi artistice. Şi, ca în orice lucrare ştiinţifică, rezumatul în limba engleză şi în limba franceză conduc la cunoaşterea acestei mişcări dinaintea şi de după anul 1900.
”Simbolismul rus a devenit un mod de gândire, o modalitate de expresie a sensibilităţii şi în acelaşi timp un criteriu de valoare. Mişcarea artistică simbolistă a tentat regăsirea esenţei fiinţiale a artei […] numeroasele manifestări ale simbolismului în diverse arte, interferenţele dintre acestea demonstrează caracterul aparte al simbolismului rus şi dimensiune sa culturală admirabilă care-l individualizează în contextul simbolismului european” (p.313).
O carte ştiinţifică ce umple un gol şi, ne permitem să spunem, o carte fundamentală. O carte de referinţă ce merită consultată, studiată şi citată în bibliografia de specialitate, subliniind unicitatea şi sincronicitatea simbolismului rus cu simbolismul european.
DANA BUSUIOC
Comentarii