Un punct de vedere

Proiect privind aplicarea unui sistem public de pensii echitabil, nedescriminatoriu, unic, pentru toţi cetăţenii României (I)

Motto: „Orice exces este reprobabil” (Horaţiu, „Satire”)

Cei peste 26 ani scurşi de la evenimentele din 1989 au avut consecinţă distrugerea sistemului economic românesc. Au fost demolate, furate, vândute fabrici şi uzine la fier vechi, unele din ele rentabile, construite prin munca şi sudoarea poporului român. Din păcate, toate aceste acţiuni s-au petrecut sub privirea blândă, nepăsătoare şi împăciutoare a poporului, care în naivitatea sa a fost păcălit, crezând orbeşte în promisiunile populiste şi demagogice ale tuturor guvernelor post-decembriste. De-a lungul anilor, toate aceste distrugeri şi furăciuni făcute de clasa politică şi nu numai au lăsat urme adânci în psihicul şi comportamentul populaţiei. S-au instalat în mentalitatea fiecăruia dintre noi nesiguranţa zilei de mâine, lehamitea, apatia, blazarea, delăsarea, ignoranţa, dezinteresul, minciuna, ura, lăcomia, răzbunarea, dezbinarea, conflictele, iar în cele din urmă resemnarea. Iată ce spunea marele istoric patriot Florin Constantiniu într-un interviu acordat revistei „Formula AS” în anul 2011, înainte de trecerea la cele veşnice în 2012: „Clasa politică nu şi-ar fi putut realiza îmbogăţirea dacă în calea ei ar fi întâlnit rezistenţa hotărâtă a opiniei publice, o manifestare viguroasă a spiritului civic. O masă supusă tăcerii, resemnată, apatică, incapabilă să se mobilizeze pentru un mare proiect, o idee. O mare parte a elitei intelectuale a capitulat în faţa globalizării, a capitalismului de cumetrie, a lichelismului politic, a abandonat uşor funcţia de ghid spiritual al naţiunii”. Adevărată lecţie de viaţă. Odată cu distrugerea, demolarea fabricilor şi uzinelor, salariaţii şi muncitorii au pierdut locurile de muncă. În această situaţie, clasa politică, guvernele post-decembriste au scos pe bandă la pensii anticipate bărbaţi şi femei cu vârste foarte tinere, unii cu un înalt grad de calificare, de frica protestelor sociale. Astfel, persoanele active s-au transformat în persoane pasive.

În această situaţie a crescut numărul de pensionari, dar au crescut şi fondurile pentru plata lor de la bugetul asigurărilor sociale. În acest context trebuia să se modifice şi fosta Lege 3/77 de pe vremea lui Ceauşescu, ce privea sistemul public de pensii, printr-o „îmbunătăţire”. Toate aşa-zisele „îmbunătăţiri” în sistemul public de pensii au fost făcute în sprijinul clientelei politice şi nu în favoarea celor care şi-au pierdut locul de muncă.

Aş aminti doar câteva din ele.

Prin HG 565/ aug. 1996, Guvernul Văcăroiu a favorizat 800 de pensionari din clientela politică cu pensii cuprinse între 37,8 milioane lei şi 107, 5 milioane lei la acea dată, în timp ce pensia medie era de 1650 milioane de lei. Cei 800 de favoriţi ai sorţii, cu pensii regeşti, puteau asigura pensii la 352.000 de oameni. (A se vedea „Cotidianul Naţional” din 4.10.2001.) Cum un „drept” câştigat nu se poate schimba, ei au beneficiat în continuare de acele pensii regeşti. O altă „bunăvoinţă” manifestată faţă de pensionari a fost şi din partea Guvernului Năstase, care, cu două zile înainte de a intra în vigoare Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurare sociale cu data de 1.04.2001, prin OU/49 din 29.03.2001 a modificat unele capitole şi articole din lege. E vorba de art. 80 din lege, unde se prevedeau următoarele: „Valoarea punctului de pensie nu va fi mai mică de 45% din salariul mediu brut realizat anual comunicat de Institutul Naţional de Statistică”. Prin OU/49/2001 a fost modificat art. 80, dându-i-se alt conţinut: „Valoarea punctului de pensie va fi între 30% şi cel mult 50% din salariul mediu brut realizat anual ce a stat la baza realizării bugetului asigurărilor sociale”. Această prevedere se păstrează şi în momentul de faţă, fiind vorba despre aproape de 33% din valoarea punctului de pensie.

O altă modificare făcută în Legea 19/2000, dureroasă pentru pensionari cu dosarele aflate în plată, a fost la art. 180, al. 2: Cei 2.500.000 de pensionari cu dosarele aflate în plată la 31.03.2001 nu au mai beneficiat de majorarea punctului de pensie, ci s-a aplicat numai pentru dosarele noi, pentru cei ce urma să se pensioneze după 10.04.2001. S-a creat un mare paradox. Pensionari cu aceeaşi pregătire, vechime în muncă, contribuţie la bugetul asigurărilor sociale, pensionaţi în perioade diferite, nu primesc acelaşi cuantum la pensie. Tot ca un ajutor „părintesc”, a primit pensii majorate, prin bunăvoinţa Guvernului Tăriceanu şi a Parlamentului, o categorie de pensionari. Este vorba de Legea 8/1.01.2007, care a modificat Legea 19/2000 privind sistemul public. Potrivit acesteia, pentru „membrii uniunilor de creaţie legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cuantumul pensiilor a crescut cu 50% din pensia avută. E vorba despre membrii uniunilor arhitecţilor, scriitorilor, pictorilor etc. Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă! În această situaţie s-au încălcat nu numai art. 16 al. 1 şi 2 din Constituţie, dar şi art. 2 al. b din principiile sistemului public de pensie, conform cărora toţi pensionarii sunt egali în faţa legii, fără discriminare, contribuabili şi beneficiari”.

Nici Legea actuală nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, care abrogă Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi sociale, nu este o lege perfectă, favorizându-i de asemenea tot pe cei cu pensii mari din sistemul public.

Paralel cu sistemul public de pensii, începând din anul 1992, magistraţii, în baza Legii 92/1992 privind organizarea judecătorească, au primit pensii de serviciu obţinute nu în baza contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale. Pe parcursul anilor acestea s-au extins şi la grefieri, şi la personalul asimilat. An de an aceste pensii au crescut ca voinicul de poveste. În decursul timpului, pensiile de serviciu, speciale, s-au extins şi la parlamentari, la salariaţi din parlament, poliţie, armată, securitate, diplomaţie, aviatori etc.

Prin bunăvoinţa parlamentarilor, există riscul să se elaboreze şi alte legi, care să cuprindă şi alte categorii de persoane, ajungându-se la un „fenomen de masă”.

Toate aceste pensii prezentate mai sus sunt plătite de la buget, cu procente din ultimul venit de până la 80%.

Dacă facem o analiza pertinentă şi ţinem cont de definiţia din Dicţionarul limbii române, pensiile sunt catalogate în felul următor: suma plătită periodic pe baza unor norme legale (în cadrul asigurărilor sociale) foştilor salariaţi, după depăşirea unei anumite limite de vârstă ori în caz de invaliditate, precum şi urmaşilor pensionarilor decedaţi…

Este îndeobşte cunoscut că dacă nu ai contribuit la bugetul asigurărilor sociale şi aceşti bani se plătesc de la bugetul de stat este vorba despre „ajutoare de stat de lux” şi nu de pensii, fie ele de serviciu sau speciale. Se mai ştie că aceşti „pensionari de lux” au avut salarii foarte mari. Este imoral şi ruşinos să stai cu mâna întinsă să primeşti de la bugetul de stat pensii exagerat de mari, acesta fiind un buget constituit şi din taxele şi impozitele celor nevoiaşi. Cei de mai sus puteau contribui la diferite sisteme private de pensie, aşa cum se procedează în ţările civilizate, unde unii beneficiază de 3-4 sisteme de acest gen, cumulate cu sistemele contributive, primind astfel sume destul de substanţiale.

Analizând cu atenţie toate sistemele de pensie aplicate în România, atât cele din sistemul public, cât şi cele de serviciu, speciale, fără teama de a greşi, le consider anacronice, imorale, generatoare de mari nedreptăţi şi inechităţi sociale, frauduloase, dăunătoare societăţii româneşti.

Pentru eliminarea acestor inechităţi şi nedreptăţi sociale acumulate de-a lungul timpului după anul 1990, consider că se impune cu necesitate o nouă lege echitabilă, nediscriminatorie, unică pentru toţi cetăţenii României. (Va urma)

CONSTANTIN MORARU, pensionar,

fost director general al Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială Suceava

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI