Se apropie parlamentarele! Ce mare lucru? Vor „ricana” nişte megieşi?! Ei, aici e aici.
Se pare că trebuie ceva de făcut într-o anumită direcţie. Care direcţie?
Ar fi multe de spus, cu glas tare sau şoptit, uitându-mă în jur. Voi ataca problema semnăturilor de susţinere. Domnilor, este de înţeles că independenţii trebuie să prezinte un anumit număr de semnături. În caz contrar, ar candida tot felul de neaveniţi.
Dar în privinţa partidelor mari, mai ales în privinţa celor parlamentare?
De ce facem atâta risipă de hârtie?
Ca să arătăm câţi de mulţi susţinători avem, mai ales că foarte mulţi semnează pe mai multe liste!
Tăiem 3 hectare de pădure în fiecare zi.
Nu ne gândim de loc, la generaţiile viitoare? Ar fi cazul să ne trezim!
Pe lângă tabelele de semnături, se vor tipări „jdemii” de afişe, pe care sfertodocţii le vor rupe. Nu cumva imnul naţional spune multe? Mă refer la titlul lui.
Dacă tot vin parlamentarele, vreau să „cârtesc” un pic.
În SUA, mama democraţiei universale, parlamentarii aleşi, timp de patru ani îşi desfăşoară activitatea în slujba poporenilor. Adicătelea nu sunt totodată şi profesori, medici sau mai ştiu eu cu ce „biznisuri”! Pe bune! La noi? De ce nu luăm „lumină” şi în acest sens? Că în alte probleme…
KOLEA KURELIUK
P.S. Subscripţie publică pentru achiziţionarea „Cuminţeniei Pământului”?
Cică din 1990 încoace, averea României a fost „uşurată” de 73 de miliarde de euro! Cât s-a recuperat? „Astronomica” sumă de 1% (730 milioane)!
Părerea mea (nu dau cu parul) este că dacă s-ar recupera şpăgile, peşcheşurile, câştigurile ilicite, am putea recupera multe „cuminţenii”, başca tezaurul de la Moscova! Howgh! (în limba indienilor apaşi, înseamnă „am zis!”.
Comentarii